3 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JINTUÍT2, -Ă, jintuiți, -te, adj. (Despre caș) Care este frământat și stors de zer. – V. jintui.

JINTUÍT2, -Ă, jintuiți, -te, adj. (Despre caș) Care este frământat și stors de zer. – V. jintui.

JINTUÍT1 s. n. Jintuire. ♦ (Concr.) Zer gras stors din caș după frământare; jintuială. – V. jintui.

JINTUÍT1 s. n. Jintuire. ♦ (Concr.) Zer gras stors din caș după frământare; jintuială. – V. jintui.

jintuit2, ~ă a [At: DA / V: jan~, jân~, jen~ / Pl: ~iți, ~e / E: jintui] (Reg) 1 (D. caș, brânză etc.) Frământat și stors de zer. 2 (Fig; d. oameni) Stors de avere. 3 (Fig; d. oameni) Bătut. 4 (D. oameni) Adus la ordine Si: muștruluit. 5 (D. haine) Uns cu un fel de unt pentru a se feri de insecte. 6 (D. foc) Scormonit. 7 (D. jar) Spart în foc. 8 (D. un vas) Clătinat pentru a se amesteca mai bine lichidul din el. 9 (D. un lichid) Scurs dintr-un vas în altul. 10 (D. varză) Întors în butoi pentru a se mura mai bine.

jintuit1 sn [At: DA / V: jan~, jân~, jen~, jențuit / Pl: ~uri / E: jintui] (Reg) 1-10 Jintuire (1-10). 11 (Ccr) Zer gras, foarte alb, rezultat din a doua frământare și stoarcere a cașului. 12 Lapte rămas după stoarcerea zerului din caș. 13 Lichid gros, scurs din cașul dulce frământat. 14 Esență groasă a laptelui din care se scoate untul. 15 Zeamă dulce care rămâne după ce se face cașul.

JINTUÍT2, -Ă, jintuiți, -te, adj. Frămîntat și stors de zer. Caș jintuit.

JINTUÍT n. Zer obținut din a doua stoarcere a cașului, din care se prepară urdă. /v. a jintui

jintuit n. scursură grasă din cașul dulce frământat.

jintuít n., pl. urĭ. Est. Jintuĭală.

JINTUÍ, jintuiesc, vb. IV. Tranz. A frământa cașul pentru a-l stoarce de zer. [Prez. ind. și: jíntui] – Cf. jintiță.

jintui vt [At: PAMFILE, I. C. 34 / V: jân~, jen~ / Pzi: ~esc, jintui / E: ns cf jintiță] (Reg) 1 A frământa cașul pentru a-l stoarce de zer. 2 (Fig) A stoarce pe cineva de avere. 3 (Fig) A bate pe cineva. 4 A aduce pe cineva la ordine Si: a muștrului. 5 A unge hainele cu un fel de unt pentru a le apăra de insecte. 6 A scormoni focul. 7 A sparge cărbunii din foc. 8 (Pan) A clătina mereu un vas pentru ca lichidul din el să se amestece bine. 9 A scurge lichidul dintr-un vas în altul. 10 A întoarce varza din butoi pentru a se înăcri.

JINTUÍ, jintuiesc (jíntui), vb. IV. Tranz. A frământa cașul pentru a-l stoarce de zer. – Cf. jintiță.

JINTUÍ, jintuiesc, vb. IV. Tranz. A frămînta cașul pentru a-l stoarce de zerul rămas după strecurat.

A JINTUÍ ~iésc tranz. (cașul) A stoarce pentru a separa de zerul rămas după strecurat. /cf. jintiță

jintuì v. 1. a stoarce cașul de janț; 2. fig. a bate și a stoarce de avere.

jintuĭálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a jintui. Un fel de smîntînă ca un zer gros acru care rămîne la urdă (Trans. Vicĭu) orĭ de la cașu moale scos din zară. – Se numește și jintă (Vs.), jintuit (est) și janț (vest). V. cocîrță.

jintuĭésc v. tr. (d. jintiță). Bat laptele închegat cu jintălău și-l pun la scurs în sac. Pritocesc moarea (Trans. Viciu).

arată toate definițiile

Intrare: jintuit (adj.)
jintuit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jintuit
  • jintuitul
  • jintuitu‑
  • jintui
  • jintuita
plural
  • jintuiți
  • jintuiții
  • jintuite
  • jintuitele
genitiv-dativ singular
  • jintuit
  • jintuitului
  • jintuite
  • jintuitei
plural
  • jintuiți
  • jintuiților
  • jintuite
  • jintuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: jintuit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jintuit
  • jintuitul
  • jintuitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • jintuit
  • jintuitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jintui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jintui
  • jintuire
  • jintuit
  • jintuitu‑
  • jintuind
  • jintuindu‑
singular plural
  • jintuiește
  • jintuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jintuiesc
(să)
  • jintuiesc
  • jintuiam
  • jintuii
  • jintuisem
a II-a (tu)
  • jintuiești
(să)
  • jintuiești
  • jintuiai
  • jintuiși
  • jintuiseși
a III-a (el, ea)
  • jintuiește
(să)
  • jintuiască
  • jintuia
  • jintui
  • jintuise
plural I (noi)
  • jintuim
(să)
  • jintuim
  • jintuiam
  • jintuirăm
  • jintuiserăm
  • jintuisem
a II-a (voi)
  • jintuiți
(să)
  • jintuiți
  • jintuiați
  • jintuirăți
  • jintuiserăți
  • jintuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jintuiesc
(să)
  • jintuiască
  • jintuiau
  • jintui
  • jintuiseră
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jintui
  • jintuire
  • jintuit
  • jintuitu‑
  • jintuind
  • jintuindu‑
singular plural
  • jintuie
  • jintuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jintui
(să)
  • jintui
  • jintuiam
  • jintuii
  • jintuisem
a II-a (tu)
  • jintui
(să)
  • jintui
  • jintuiai
  • jintuiși
  • jintuiseși
a III-a (el, ea)
  • jintuie
(să)
  • jintuie
  • jintuia
  • jintui
  • jintuise
plural I (noi)
  • jintuim
(să)
  • jintuim
  • jintuiam
  • jintuirăm
  • jintuiserăm
  • jintuisem
a II-a (voi)
  • jintuiți
(să)
  • jintuiți
  • jintuiați
  • jintuirăți
  • jintuiserăți
  • jintuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jintuie
(să)
  • jintuie
  • jintuiau
  • jintui
  • jintuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jintuit (adj.)

  • 1. (Despre caș) Care este frământat și stors de zer.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Caș jintuit.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi jintui
    surse: DEX '09 DEX '98

jintuit (s.n.)

etimologie:

  • vezi jintui
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

jintui

  • 1. A frământa cașul pentru a-l stoarce de zer.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX

etimologie:

  • cf. jintiță
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX