4 definiții pentru scormonit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scormonit2, a [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~iți, ~e / E: scormoni] 1 (D. pământ sau d. alte materii solide) Care este săpat superficial și în dezordine Si: răscolit2 (1), (reg) scorbelit2 (1). 2 (D. pământ sau d. alte materii solide) Care este aruncat în toate părțile pentru a găsi ceva în interior, pentru a realiza ceva etc. Si: răscolit2 (2), (îrg) scorbelit2 (2). 3 (D. foc, jar) Mișcat (cu un instrument) pentru a fi reaprins sau înviorat. 4 (Rar) Scotocit. 5 (Rar) Cercetat2 (3).

SCORMONÍT2, -Ă, scormoniți, -te, adj. Răscolit, scociorît, scurmat. Știa de la învățător cam ce fusese altădată această movilă scormonită. GALACTION, O. I 114.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCORMONÍT adj. râcâit, scurmat, (reg.) scofelit, scorbelit. (Pământ ~.)

SCORMONIT adj. rîcîit, scurmat, (reg.) scofelit, scorbelit. (Pămînt ~.)

Intrare: scormonit (adj.)
scormonit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scormonit
  • scormonitul
  • scormonitu‑
  • scormoni
  • scormonita
plural
  • scormoniți
  • scormoniții
  • scormonite
  • scormonitele
genitiv-dativ singular
  • scormonit
  • scormonitului
  • scormonite
  • scormonitei
plural
  • scormoniți
  • scormoniților
  • scormonite
  • scormonitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

scormonit (adj.)

etimologie: