3 intrări
- iute iut iuti
- burete-iute
- iută
35 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IÚTE, iuți, adj. 1. (Despre oameni) Care acționează sau reacționează repede; expeditiv, prompt; care se produce fără întârziere, rapid. Om iute. Replică iute. ♦ Care fuge, aleargă, înaintează cu viteză mare. Cal iute. Mers iute. ♦ (Adverbial) În grabă, repede, imediat, îndată. S-a dus iute acolo. ♦ Care se produce cu tărie, cu forță. Ploaie iute. 2. Care se enervează, se supără, se mânie ușor; irascibil; violent. 3. Care are gust înțepător; care produce o senzație gustativă usturătoare; picant. Mâncare iute. Gust iute. ♦ Care produce o senzație olfactivă înțepătoare și neplăcută. Miros iute. – Din sl. ljutu.
iute [At: PSALT. 68/10 / V: iut, ~ă, ~ti / Pl: iuți / E: vsl иютъ] 1 a (D. gust) Care produce o senzație gustativă usturătoare Si: picant, piperat. 2 a (D. băutură) Care dă senzația că arde. 3 a (D. miros) Tare și neplăcut. 4 a (D. leșie) Concentrat. 5 a (D. transpirație) Acidă și cu miros neplăcut. 6 a (Nob; d. sunete) Strident. 7 a (Nob; d. sunete) Răsunător. 8 a (D. durere) Violent. 9 a (D. durere) Puternică și apărută pe neașteptate. 10 a (Fig) Cumplit. 11 a (Fig) Dur. 12 av Tare. 13 a (D. lame de metal, mai ales de oțel) Tăios. 14 a (Fig; d. oameni, temperament; și îla ~ de oțele) Om care se enervează repede Si: coleric, (reg) iutac (1), iutegan (2), iuțos (1). 15 a (D. patimi, furie) Violent. 16 a (Fig; d. oameni; îe) ~ de fire Care nu se poate stăpâni. 17 a (Fig; d. oameni) Muncitor. 18 a (Fig; d. oameni) Activ. 19 a (Fig; d. animale folosite la tracțiune) Care aleargă repede. 20 a (Fig; d. ființe, acțiunile lor) Rapid. 21 a (Fig; d. ființe, acțiunile lor) Instantaneu. 22 a (Fig; d. picioare) Sprinten. 23 av Aspru. 24 av Rău. 25 av Greu. 26 av Fără întârziere. 27 a (Rep) În mare grabă. 28 sma (Mtp; îc) ~le-pământului Ființă fără brațe, care fuge atât de repede încât prinde iepurii din fugă. 29 sma (Îf iutele, iuțile) Dans țărănesc nedefinit mai îndeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÚTE, iuți, adj. 1. Care acționează sau reacționează repede; expeditiv, prompt; care se produce repede, prompt. Om iute. Replică iute. ♦ Care fuge, aleargă, înaintează repede, rapid. Cal iute. Mers iute. ♦ (Adverbial) În grabă, repede, imediat, îndată. S-a dus iute acolo. ♦ Care se produce cu tărie, cu forță. Ploaie iute. 2. Care se enervează, se supără, se mânie ușor; irascibil; violent. 3. Care are gust înțepător; care produce o senzație gustativă usturătoare; picant. Mâncare iute. Gust iute. ♦ Care produce o senzație olfactivă înțepătoare și neplăcută. Miros iute. – Din sl. ljutŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
IÚTE2, iuți, adj. 1. (În opoziție cu domol) Care acționează și reacționează repede; (despre acțiunile ființelor) care se produce fără întîrziere, în puțină vreme, cu grabă, repede. Peștele acest, iute ca fulgerul, nu viețuiește decît aci, în apele getice de munte spumegoase, limpezi și reci. C. PETRESCU, R. DR. 5. Știi însuți: moldoveanul e iute la război, Tot omul e în stare a se lupta cu doi. ALECSANDRI, T. II 136. [Să fii] Tare Ca piatra, Iute Ca săgeata, Tare Ca fierul, iute Ca oțelul. TEODORESCU, P. P. 159. ♦ (Despre forțele naturii) Violent. Un vînt iute îi desfășură toți faldurii pelerinei. CAMILAR, N. I 41. ♦ (Despre oameni și despre animale) Care fuge, care aleargă repede; sprinten. Două iepe, albe ca zăpada și iuți ca focul, se sprijineau mai totdeauna de oiștea căruței. CREANGĂ, P. 106. Vin potop, potop cu toții Pe cai iuți ca rîndunele. ALECSANDRI, P. II 14. 2. (Despre oameni, în opoziție cu liniștit) Care-și iese ușor din fire, care se mînie ușor; irascibil, violent. Om iute la mînie și strașnic de ambițios în serviciu. BART, E. 290. Iar te-ai supărat? Da iute ești! ALECSANDRI, T. I 152. 3. (Despre unele plante și fructele lor, în special despre ardei, și despre feluri de mîncare preparate cu aceste plante) Cu gust înțepător, pișcător. Tocană iute. ◊ (Despre alimente care au căpătat un gust înțepător, mai ales prin alterare) V-a adus hangiul ouă fierte, brînză de burduf, iute ca ardeiul, roșii și castraveți. PAS, Z. I 45. ♦ (Despre miros) Tare și neplăcut. Șoimaru simți pătrunzîndu-i în nări mirosul iute al gunoiului de cai. SADOVEANU, O. VII 144. În fum cătrănit de tutun prost, în duhoarea iute de botfori și de sudoare, călătorea un asemenea tînăr. C. PETRESCU, C. V. 26. ♦ (Despre leșie) Tare, concentrat. S-o spălăm cu leșie iute. ȘEZ. IV 124.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÚTE1 adv. Fără întîrziere, repede, în grabă; imediat, numaidecît. Privind la voi cu drag, se bucurară Și v-au uitat apoi așa de iute! IOSIF, P. 36. Zboară încă o dată pînă la lună și iar se lasă în jos mai iute decît fulgerul. CREANGĂ, O. A. 226. Și ieșind pe ușă iute, Ei s-au prins de subsuoară. EMINESCU, O. I 154. Tu, murguțule-n putere, Du-mă iute ca un zmeu, Du-mă la stăpînul tău. ALECSANDRI, P. P. 49.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÚTE1 adv. Într-un timp scurt; în (cu) grabă; repede. /<sl. Ijutĕ
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IÚTE2 iuți adj. 1) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește repeziciune; repede; ager; sprinten; vioi. ◊ ~ (sau bun) de picior v. PICIOR. 2) (despre persoane) Care se înfurie sau se irită foarte ușor. 3) Care are gust înțepător, pișcător, de ardei, de piper. 4) (despre mâncăruri și băuturi) Care are miros și gust înțepător; picant. /<sl. Ijutĕ
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iute 1. care se mișcă repede: mai iute decât gândul; 2. ce pișcă: ardeiu iute; 3. fig. vehement: om iute. [Slav. LĬUTŬ]. ║ adv. cu repeziciune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ĭúte adj. (vsl. lĭutŭ, ĭute, violent, vehement; bg. lĭut, ĭute; rus. lĭútyĭ, crud, feroce). Răpede, accelerat: mers ĭute. Care lucrează orĭ fuge răpede, vioĭ: om, cal ĭute. Violent, irascibil, care se supără ușor: om ĭute. Ardeĭat, care pișcă limba: ardeĭ ĭuțĭ. Adv. Cu ĭuțeală: a lucra, a fugi ĭute.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÚTĂ s. f. 1. Plantă anuală cu tulpina înaltă până la 3 m și groasă de 1-2 cm, cu frunze galbene, ovale, cultivată în regiunile tropicale pentru fibrele textile extrase din tulpină (Corchorus olitorius și capsularis). 2. Fibră textilă obținută din tulpina iutei (1), întrebuințată la fabricarea pânzei de sac, a covoarelor etc. – Din germ. Jute, it. iuta.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
IÚTĂ s. f. 1. Plantă anuală cu tulpina înaltă până la 3 m și groasă de 1-2 cm, cu frunze galbene, ovale, cultivată în regiunile tropicale pentru fibrele textile extrase din tulpină (Corchorus olitorius și capsularis). 2. Fibră textilă obținută din tulpina iutei (1), întrebuințată la fabricarea pânzei de sac, a covoarelor etc. – Din germ. Jute, it. iuta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
iut, ~ă a vz iute
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iută sf [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~te / E: ger Jute, it iuta] 1-2 Plante anuale cu tulpina înaltă până la 3 m. și groasă de 1-2 cm, cu frunze galbene, ovale, cultivate în regiunile tropicale pentru fibrele textile extrase din tulpină (Corchorus olitorius și capsularis). 3 Fibră textilă obținută din tulpina iutei (1-2), folosită la fabricarea pânzei de sac, a covoarelor etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iuti a vz iute
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÚTĂ s. f. Material sub formă de fibre textile obținute din scoarța unor plante originare din India și întrebuințate la fabricarea a diferite țesături (pînză de sac, covoare etc.).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÚTĂ s.f. Plantă din India, din a cărei scoarță se fabrică fire textile. ♦ Produs textil obținut din fibrele acestei plante. [Cf. it. iuta, engl., fr. jute < hind. jhuto, germ. Jute].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÚTĂ s. f. 1. plantă erbacee cultivată în zona tropicală, din tulpinele căreia se extrag fibre textile. 2. fibră textilă obținută din această plantă. (< germ. Jute, it. iuta)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
IÚTĂ f. 1) Plantă erbacee exotică, cu tulpină înaltă și subțire, folosită în industria textilă. 2) Fibră extrasă din tulpina acestei plante. /<germ. Jute
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iută f. plantă alimentară și textilă (Corchorus): frunzele ei suculente se mănâncă ca și spanacul și lăptucile, iar scoarța-i procură fibre textile din cari se fabrică diferite țesături și hârtie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ĭútă, V. jută.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* jútă f., pl. e (fr. jute, d. engl. jute, care e scr. juta). O plantă erbacee din familia tiliaceelor originară din India și cultivată maĭ în toate țările calde și a căreĭ scoarță dă niște fibre din care se face o pînză groasă (p. sacĭ, perdele, haĭne ș.a.). Există doŭă varietățĭ (corchorus capsularis și corchorus olitorius). Frunzele celeĭ dintîĭ se mănîncă ca lăptucile. – Uniĭ zic ĭută (după germ. jute).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A91) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
iute iut iuti
- 1. (Despre oameni) Care acționează sau reacționează repede.surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ager expeditiv prompt sprinten vioi antonime: agale domol greoi lent lin (adj.) molatic (adj.) molâu încet (adj.) 4 exempleexemple
- Om iute.surse: DEX '09 DEX '98
- Peștele acest, iute ca fulgerul, nu viețuiește decît aci, în apele getice de munte spumegoase, limpezi și reci. C. PETRESCU, R. DR. 5.surse: DLRLC
- Știi însuți: moldoveanul e iute la război, Tot omul e în stare a se lupta cu doi. ALECSANDRI, T. II 136.surse: DLRLC
- [Să fii] Tare Ca piatra, Iute Ca săgeata, Tare Ca fierul, iute Ca oțelul. TEODORESCU, P. P. 159.surse: DLRLC
- 1.1. Care se produce fără întârziere.exemple
- Replică iute.surse: DEX '09 DEX '98
-
- 1.2. Care fuge, aleargă, înaintează cu viteză mare.surse: DEX '09 DLRLC 3 exempleexemple
- Mers iute.surse: DEX '09
- Două iepe, albe ca zăpada și iuți ca focul, se sprijineau mai totdeauna de oiștea căruței. CREANGĂ, P. 106.surse: DLRLC
- Vin potop, potop cu toții Pe cai iuți ca rîndunele. ALECSANDRI, P. II 14.surse: DLRLC
-
- exemple
- S-a dus iute acolo.surse: DEX '09
- Privind la voi cu drag, se bucurară Și v-au uitat apoi așa de iute! IOSIF, P. 36.surse: DLRLC
- Zboară încă o dată pînă la lună și iar se lasă în jos mai iute decît fulgerul. CREANGĂ, O. A. 226.surse: DLRLC
- Și ieșind pe ușă iute, Ei s-au prins de subsuoară. EMINESCU, O. I 154.surse: DLRLC
- Tu, murguțule-n putere, Du-mă iute ca un zmeu, Du-mă la stăpînul tău. ALECSANDRI, P. P. 49.surse: DLRLC
-
- exemple
- Ploaie iute.surse: DEX '09
- Un vînt iute îi desfășură toți faldurii pelerinei. CAMILAR, N. I 41.surse: DLRLC
-
-
- 2. Care se enervează, se supără, se mânie ușor.exemple
- Om iute la mînie și strașnic de ambițios în serviciu. BART, E. 290.surse: DLRLC
- Iar te-ai supărat? Da iute ești! ALECSANDRI, T. I 152.surse: DLRLC
-
- 3. Care are gust înțepător; care produce o senzație gustativă usturătoare.exemple
- Mâncare iute. Gust iute. Tocană iute.surse: DEX '09 DLRLC
- (Despre alimente care au căpătat un gust înțepător, mai ales prin alterare) V-a adus hangiul ouă fierte, brînză de burduf, iute ca ardeiul, roșii și castraveți. PAS, Z. I 45.surse: DLRLC
- 3.1. Care produce o senzație olfactivă înțepătoare și neplăcută.exemple
- Șoimaru simți pătrunzîndu-i în nări mirosul iute al gunoiului de cai. SADOVEANU, O. VII 144.surse: DLRLC
- În fum cătrănit de tutun prost, în duhoarea iute de botfori și de sudoare, călătorea un asemenea tînăr. C. PETRESCU, C. V. 26.surse: DLRLC
-
- 3.2. Despre leșie:exemple
- S-o spălăm cu leșie iute. ȘEZ. IV 124.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba slavă (veche) ljutusurse: DEX '09
iută
- 1. Plantă anuală cu tulpina înaltă până la 3 m și groasă de 1-2 cm, cu frunze galbene, ovale, cultivată în regiunile tropicale pentru fibrele textile extrase din tulpină (Corchorus olitorius și capsularis).surse: DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Fibră textilă obținută din tulpina iutei (1.), întrebuințată la fabricarea pânzei de sac, a covoarelor etc.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- limba germană Jutesurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba italiană iutasurse: DEX '09 DEX '98 DN