14 definiții pentru lent


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lent, ~ă a [At: FILIMON, O. I, 368 / Pl: ~nți, ~e / E: fr lent] 1-2 Care acționează sau se produce încet, pe măsură ce trece timpul Si: (îvr) lentos (1-2). 3 Al cărui efect nu este rapid Si: (îvr) lentos (3). 4 Care este lipsit de rapiditate, de vivacitate, de promptitudine Si: (îvr) lentos (4).

LENT, -Ă, lenți, -te, adj. Încet, domol. – Din fr. lent, lat. lentus.

LENT, -Ă, lenți, -te, adj. Încet, domol. – Din fr. lent, lat. lentus.

LENT, -Ă, lenți, -te, adj. Încet, domol. Lenta migrațiune a norilor pe suprafața cerului... își găsește expresie sonoră și vibrează îndelung între pereții munților. BOGZA, C. O. 342. Turlele... stau sihastre și încă geometrice în lenta și întunecoasa dizolvare. GALACTION, O. I 217. Se înțelege că e antipatică tortura lentă la care Anca supune pe Dragomir. GHEREA, ST. CR. II 277.

LENT, -Ă adj. Încet, lin, domol. [Pl. -nți, -nte. / < fr. lent, it. lento, lat. lentus].

LENT, -Ă adj. încet, lin, domol. (< fr. lent, lat. lentus)

LENT ~tă (~ți, ~te) și adverbial 1) Care manifestă lipsă de rapiditate; fără grabă; încet. 2) Care se desfășoară încet; cu ritm scăzut; domol; lin. /<fr. lent, lat. lentus

*lent, -ă adj. (lat. léntus. V. alint). Încet, lin, cu mișcărĭ rare: mers lent. Fig. Inteligență lentă, leneșă, greoaĭe. Adv. În mod lent: acest rîŭ curge lent.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lent adj. m., pl. lenți; f. léntă, pl. lénte

lent adj. m., pl. lenți; f. sg. léntă, pl. lénte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LENT adj., adv. 1. adj. v. greoi. 2. adj. v. domol. 3. adj. v. rar. 4. adv. v. încet.

LENT adj., adv. 1. adj. greoi, încet, moale, molatic, molîu, (înv.) tîrziu, zăbavnic. (Om ~ în mișcări; mișcări ~.) 2. adj. domol, încet, lin, liniștit, măsurat, potolit, tacticos, temperat, (pop.) molcomit. (Mers ~.) 3. adj. rar. (Bătaia ~ a pendulei.) 4. adv. greu, încet. (Noaptea trecea ~.)

Lent ≠ brusc, iute, rapid, repede


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

lent, lenți s. m. locotenent.

Intrare: lent
lent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lent
  • lentul
  • lentu‑
  • lentă
  • lenta
plural
  • lenți
  • lenții
  • lente
  • lentele
genitiv-dativ singular
  • lent
  • lentului
  • lente
  • lentei
plural
  • lenți
  • lenților
  • lente
  • lentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)