15 definiții pentru greoi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GREOI, -OAIE, greoi, -oaie, adj. Care se mișcă, se desfășoară sau pornește greu, încet. ♦ Fig. Lipsit de vioiciune, de suplețe. ♦ Fig. (Despre limbă, stil etc.) Încărcat, complicat, confuz. – Greu + suf. -oi.

GREOI, -OAIE, greoi, -oaie, adj. Care se mișcă, se desfășoară sau pornește greu, încet. ♦ Fig. Lipsit de vioiciune, de suplețe. ♦ Fig. (Despre limbă, stil etc.) Încărcat, complicat, confuz. – Greu + suf. -oi.

greoi, ~oaie [At: BELDIMAN, N. P. I, 7 / P: gre-oi / Pl: ~, ~oaie / E: greu + -oi] 1-2 a, av (D. ființe sau d. modul lor de a acționa) (Care se mișcă, se desfășoară sau pornește) încet, cu greutate și fără delicatețe. 3-4 a, av (Fig; d. modul de a gândi al cuiva) (Care este) lipsit de vioiciune, de suplețe, de rafinament. 5-6 a, av (D. limbă, stil etc.) (Care este ) încărcat, complicat, confuz.

GREOI, -OAIE, greoi, -oaie, adj. 1. Care se mișcă greu, încet (din cauza mărimii sau a greutății). O mulțime de oameni s-au fost strîns împrejurul lui Cocoran. El, cu un cap mai înalt ca toți, își mișca, de deasupra lor, umerii largi, greoi. CAMILAR, TEM. 32. Norii de-a valma se zbat și cîntă ca apa cînd fierbe, Tot mai aproape tîrîndu-și greoiul lor trup de balaur. COȘBUC, P. II 61. Greoi și mototol cum era el, pînă să se scoale, pînă să iasă afară, pînă să se ia după dînsa, rămase cu buzele umflate, că n-o mai putu ajunge. ISPIRESCU, L. 399. ◊ (Adverbial) Corabia începe să plutească pe deasupra apei, greoi și liniștit. BOGZA, C. O. 290. 2. Fig. Lipsit de vioiciune, de suplețe. Conversație greoaie.Într-o gîndire înceată și greoaie îmi analizez simțurile. BART, S. M. 17. ♦ (Despre limbă, stil, expuneri etc.; în opoziție cu clar) Încărcat și confuz. Lecție greoaie.

GREOI1 adv. Cu toată greutatea; greu. A se lăsa ~ pe scaun. /greu + suf. ~oi

GREOI2 ~oaie adj. 1) Care se desfășoară încet și cu greutate. 2) (în opoziție cu vioi) Care vădește încetineală; molatic. 3) fig. (despre modul de exprimare) Care este încărcat și neclar. /greu + suf. ~oi

greóĭ, -oáĭe adj., pl. tot așa. Care se mișcă greŭ: om greoĭ, bou e maĭ greoĭ de cît calu. Greu de mistuit: bucate greoaĭe. Fig. Fără fineță, prost: cap greoĭ. Dizgrațios, urît: stil greoĭ. Adv. În mod greoĭ.

greoiu a. 1. foarte greu la corp sau la umblet: om greoiu; 2. greu de mistuit: bucate greoaie; 3. fig. lipsit de fineță, de grație, de inteligență: cap greoiu, stil greoiu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

greoi adj. m., pl. greoi; f. sg. și pl. greoaie

greoi adj. m., pl. greoi; f. sg. și pl. greoaie

greoi adj. m., pl. greoi; f. sg. și pl. greoaie

greoi, pl. greoi, f. greoaie, pl. greoaie

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GREOI adj. 1. încet, lent, moale, molatic, molâu, (înv.) târziu, zăbavnic. (Mișcări ~oaie; om ~ în mișcări.) 2. anevoios, dificil, (astăzi rar) silnic. (Un mers ~.)

GREOI adj. 1. încet, lent, moale, molatic, molîu, (înv.) tîrziu, zăbavnic. (Mișcări ~; om ~ în mișcări.) 2. anevoios, dificil, (astăzi rar) silnic. (Un mers ~.)

Greoi ≠ ager, isteț, iute, sprinten, vioi

Intrare: greoi
greoi adjectiv
adjectiv (A121)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • greoi
  • greoiul
  • greoiu‑
  • greoaie
  • greoaia
plural
  • greoi
  • greoii
  • greoaie
  • greoaiele
genitiv-dativ singular
  • greoi
  • greoiului
  • greoaie
  • greoaiei
plural
  • greoi
  • greoilor
  • greoaie
  • greoaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

greoi, greoaieadjectiv

  • 1. Care se mișcă, se desfășoară sau pornește greu, încet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O mulțime de oameni s-au fost strîns împrejurul lui Cocoran. El, cu un cap mai înalt ca toți, își mișca, de deasupra lor, umerii largi, greoi. CAMILAR, TEM. 32. DLRLC
    • format_quote Norii de-a valma se zbat și cîntă ca apa cînd fierbe, Tot mai aproape tîrîndu-și greoiul lor trup de balaur. COȘBUC, P. II 61. DLRLC
    • format_quote Greoi și mototol cum era el, pînă să se scoale, pînă să iasă afară, pînă să se ia după dînsa, rămase cu buzele umflate, că n-o mai putu ajunge. ISPIRESCU, L. 399. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Corabia începe să plutească pe deasupra apei, greoi și liniștit. BOGZA, C. O. 290. DLRLC
    • 1.1. figurat Lipsit de vioiciune, de suplețe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Conversație greoaie. DLRLC
      • format_quote Într-o gîndire înceată și greoaie îmi analizez simțurile. BART, S. M. 17. DLRLC
    • 1.2. figurat Despre limbă, stil etc.: complicat, confuz, încărcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Lecție greoaie. DLRLC
etimologie:
  • Greu + sufix -oi. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.