opțiuni
  • info

2 intrări

21 de definiții

din care

Explicative DEX

INSTAURARE, instaurări, s. f. Acțiunea de a instaura și rezultatul ei; instituire, stabilire. [Pr.: -sta-u-] – V. instaura.

INSTAURARE, instaurări, s. f. Acțiunea de a instaura și rezultatul ei; instituire, stabilire. [Pr.: -sta-u-] – V. instaura.

instaurare sf [At: CARAGIALE, T. 81 / Pl: ~rări / E: instaura] 1-3 Punere a bazelor (unui regim,) (unui sistem politic sau) unui guvern. 4 Introducere pentru prima oară a unui obicei, a unei mode etc.

INSTAURARE, instaurări, s. f. Acțiunea de a instaura; întronare, statornicire, stabilire, introducere. Instaurarea în fiecare țară a unei democrații consecvente va fi cea mai bună garanție a păcii. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 8 – Pronunțat: -ta-u-.

INSTAURARE s.f. Acțiunea de a instaura și rezultatul ei; instaurație. [< instaura].

INSTAURA, instaurez, vb. I. Tranz. 1. A pune bazele unui regim, unui sistem politic, unui guvern etc.; a institui. 2. A introduce pentru prima oară (un obicei, o modă etc.); a stabili. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. instaurer, lat. instaurare.

INSTAURA, instaurez, vb. I. Tranz. 1. A pune bazele unui regim, unui sistem politic, unui guvern etc.; a institui. 2. A introduce pentru prima oară (un obicei, o modă etc.); a stabili. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. instaurer, lat. instaurare.

instaura vt [At: DA ms / Pzi: ~rez / E: lat instauro, -are, fr instaurer] 1-3 A pune bazele (unui regim), (unui sistem politic sau) unei guvernări. Si: a institui. 4 A introduce pentru prima oară un obicei, o modă etc. Si: a stabili.

INSTAURA, instaurez, vb. I. Tranz. A întrona, a stabili, a așeza, a introduce. Partidul nostru, organizînd alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, a doborît puterea capitaliștilor și moșierilor, a instaurat regimul de democrație populară și a trecut la construirea socialismului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 517. – Pronunțat: -ta-u-.

INSTAURA vb. I. tr. A întrona, a stabili; a introduce. [Pron. -ta-u-. / < lat. instaurare, cf. fr. instaurer].

INSTAURA vb. tr. a întrona, a stabili; a introduce. (< fr. instaurer, lat. instaurare)

A INSTAURA ~ez tranz. 1) A face să se instaureze. 2) A transpune în viață (pentru prima dată); a face să ia ființă; a înființa. ~ legi noi. [Sil. in-sta-u-] /<fr. instaurer, lat. instaurare

A SE INSTAURA mă ~ez intranz. (despre stări) A se stabili, dominând; a se întrona; a se înscăuna. S-a ~at democrația peste tot. [Sil. in-sta-u-] /<fr. instaurer, lat. instaurare

*instauréz v. tr. (lat. instauro, -are. V. restaurez). Stabilesc solid: a instaura pacea.

Ortografice DOOM

instaurare (desp. -sta-u-) s. f., g.-d. art. instaurării; pl. instaurări

instaurare (-sta-u-) s. f., g.-d. art. instaurării; pl. instaurări

instaurare s. f. (sil. -sta-u-), g.-d. art. instaurării; pl. instaurări

instaura (a ~) (desp. -sta-u-) vb., ind. prez. 1 sg. instaurez, 3 instaurează; conj. prez. 1 sg. să instaurez, 3 să instaureze

instaura (a ~) (-sta-u-) vb., ind. prez. 3 instaurează

instaura vb. (sil. -sta-u-), ind. prez. 1 sg. instaurez, 3 sg. și pl. instaurează

Sinonime

INSTAURARE s. stabilire, (fig.) întronare. (~ a ordinii.)

INSTAURA vb. a stabili, (fig.) a întrona. (A ~ disciplina.)

Antonime

Instaurare ≠ răsturnare

Intrare: instaurare
instaurare substantiv feminin
  • silabație: in-sta-u- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • instaurare
  • instaurarea
plural
  • instaurări
  • instaurările
genitiv-dativ singular
  • instaurări
  • instaurării
plural
  • instaurări
  • instaurărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: instaura
  • silabație: in-sta-u-ra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • instaura
  • instaurare
  • instaurat
  • instauratu‑
  • instaurând
  • instaurându‑
 singular plural
  • instaurează
  • instaurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • instaurez
 (să)
  • instaurez
  • instauram
  • instaurai
  • instaurasem
a II-a (tu)
  • instaurezi
 (să)
  • instaurezi
  • instaurai
  • instaurași
  • instauraseși
a III-a (el, ea)
  • instaurează
 (să)
  • instaureze
  • instaura
  • instaură
  • instaurase
plural I (noi)
  • instaurăm
 (să)
  • instaurăm
  • instauram
  • instaurarăm
  • instauraserăm
  • instaurasem
a II-a (voi)
  • instaurați
 (să)
  • instaurați
  • instaurați
  • instaurarăți
  • instauraserăți
  • instauraseți
a III-a (ei, ele)
  • instaurează
 (să)
  • instaureze
  • instaurau
  • instaurară
  • instauraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

instaurare, instaurărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi instaura DEX '09 DEX '98 DN

instaura, instaurezverb

  • 1. A pune bazele unui regim, unui sistem politic, unui guvern etc. DEX '09 DEX '98
    sinonime: institui înființa
    • format_quote Partidul nostru, organizînd alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, a doborît puterea capitaliștilor și moșierilor, a instaurat regimul de democrație populară și a trecut la construirea socialismului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 517. DLRLC
  • 2. A introduce pentru prima oară (un obicei, o modă etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: așeza introduce stabili întrona
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.