2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIROTONISÍRE, hirotonisiri, s. f. Acțiunea de a hirotonisi și rezultatul ei; hirotonie, hirotonire. – V. hirotonisi.

HIROTONISÍRE, hirotonisiri, s. f. Acțiunea de a hirotonisi și rezultatul ei; hirotonie, hirotonire. – V. hirotonisi.

hirotonisire sf [At: DA ms / V: her~ / Pl: ~ri / E: hirotonisi] 1 Ridicare a unui diacon la rangul de preot, conferindu-i darul preoției Si: hirotonie (1), hirotonire (1), hirotonit1 (1), hirotonisit1 (1). 2 (Pex) Ridicare la rangul de diacon, arhiereu etc. prin conferirea rituală a darului Si: hirotonie (2), hirotonire (2), hirotonisit1 (2), hirotonit1 (2).

HIROTONISÍRE, hirotonisiri, s. f. Acțiunea de a hirotonisi; ridicare la rangul de preot (mai rar, de arhiereu), consacrare.

HIROTONISÍ, hirotonisesc, vb. IV. Tranz. A ridica un diacon la rangul de preot; p. ext. a face pe cineva diacon, arhiereu etc. după canoanele Bisericii creștine; a hirotoni. [Var.: hirotonosí vb. IV] – Din sl. herotonisati.

HIROTONOSÍ vb. IV v. hirotonisi.

hirotonisi vt [At: VARLAAM, C 84/2 / V: her~, ~nosi / Pzi: ~sesc / E: ngr χειροτoνῶ, vsl хиротонисати] 1 A ridica un diacon la rangul de preot, conferindu-i darul preoțesc Si: hirotoni (1). 2 (Pex) A face pe cineva diacon, arhireu etc. prin conferirea darului Si: hirotoni (2).

HIROTONISÍ, hirotonisesc, vb. IV. Tranz. A ridica un diacon la rangul de preot; p. ext. a face pe cineva diacon, arhiereu etc. după canoanele bisericii creștine; a hirotoni. [Var.: hirotonosí vb. IV.] – Din sl. herotonisati.

HIROTONOSÍ vb. IV V. hirotonisi.

HIROTONISÍ, hirotonisesc, vb. IV. Tranz. (În ritualul bisericii creștine) A ridica un diacon la rangul de preot, a preoți; p. ext. a face pe cineva, după canoanele bisericii, diacon, arhiereu etc. După ce a fost hirotonisit diacon, Creangă a urmat cursurile școlii de învățători de la Iași. SADOVEANU, E. 93. ◊ Refl. Fig. (Atestat în forma hirotonosi) Te-ai hirotonosit om de stat, nitam-nisam. ALECSANDRI, T. 1235. – Variantă: hirotonosí vb. IV.

A SE HIROTONISÍ mă ~ésc intranz. A trece în tagma clerului; a deveni cleric. /<sl. herotonisati

A HIROTONISÍ ~ésc tranz. A face să se hirotonisească. /<sl. herotonisati

hirotonisì v. 1. a da hirotonia; 2. (ironic) a consacra: te-ai hirotonisit om de Stat AL. [Gr. mod.; lit. a pune mâinile peste cineva].

hirotonisésc v. tr. (ngr. hirotonó, aor. chirotónisa, d. vgr. heir, mînă și teíno, întind). Consacrez, fac preut. Fig. Iron. Numesc într’o funcțiune mare. V. popesc 2.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*hirotonisíre s. f., art. hirotonisírea, g.-d. art. hirotonisírii; pl. hirotonisíri

hirotonisíre s. f., g.-d. art. hirotonisírii; pl. hirotonisíri

hirotonisí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hirotonisésc, imperf. 3 sg. hirotoniseá; conj. prez. 3 să hirotoniseáscă

hirotonisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hirotonisésc, imperf. 3 sg. hirotoniseá; conj. prez. 3 sg. și pl. hirotoniseáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HIROTONISÍRE s. (BIS.) hirotonie, hirotonire, (pop.) sfințire, (înv.) sfințitură. (~ unui preot.)

HIROTONISIRE s. (BIS.) hirotonie, hirotonire, (pop.) sfințire, (înv.) sfințitură. (~ unui preot.)

HIROTONISÍ vb. (BIS.) a (se) hirotoni, a (se) popi, a (se) preoți, (pop.) a (se) sfinți. (A ~ un cleric.)

arată toate definițiile

Intrare: hirotonisire
hirotonisire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hirotonisire
  • hirotonisirea
plural
  • hirotonisiri
  • hirotonisirile
genitiv-dativ singular
  • hirotonisiri
  • hirotonisirii
plural
  • hirotonisiri
  • hirotonisirilor
vocativ singular
plural
Intrare: hirotonisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hirotonisi
  • hirotonisire
  • hirotonisit
  • hirotonisitu‑
  • hirotonisind
  • hirotonisindu‑
singular plural
  • hirotonisește
  • hirotonisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hirotonisesc
(să)
  • hirotonisesc
  • hirotoniseam
  • hirotonisii
  • hirotonisisem
a II-a (tu)
  • hirotonisești
(să)
  • hirotonisești
  • hirotoniseai
  • hirotonisiși
  • hirotonisiseși
a III-a (el, ea)
  • hirotonisește
(să)
  • hirotonisească
  • hirotonisea
  • hirotonisi
  • hirotonisise
plural I (noi)
  • hirotonisim
(să)
  • hirotonisim
  • hirotoniseam
  • hirotonisirăm
  • hirotonisiserăm
  • hirotonisisem
a II-a (voi)
  • hirotonisiți
(să)
  • hirotonisiți
  • hirotoniseați
  • hirotonisirăți
  • hirotonisiserăți
  • hirotonisiseți
a III-a (ei, ele)
  • hirotonisesc
(să)
  • hirotonisească
  • hirotoniseau
  • hirotonisi
  • hirotonisiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hirotonosi
  • hirotonosire
  • hirotonosit
  • hirotonositu‑
  • hirotonosind
  • hirotonosindu‑
singular plural
  • hirotonosește
  • hirotonosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hirotonosesc
(să)
  • hirotonosesc
  • hirotonoseam
  • hirotonosii
  • hirotonosisem
a II-a (tu)
  • hirotonosești
(să)
  • hirotonosești
  • hirotonoseai
  • hirotonosiși
  • hirotonosiseși
a III-a (el, ea)
  • hirotonosește
(să)
  • hirotonosească
  • hirotonosea
  • hirotonosi
  • hirotonosise
plural I (noi)
  • hirotonosim
(să)
  • hirotonosim
  • hirotonoseam
  • hirotonosirăm
  • hirotonosiserăm
  • hirotonosisem
a II-a (voi)
  • hirotonosiți
(să)
  • hirotonosiți
  • hirotonoseați
  • hirotonosirăți
  • hirotonosiserăți
  • hirotonosiseți
a III-a (ei, ele)
  • hirotonosesc
(să)
  • hirotonosească
  • hirotonoseau
  • hirotonosi
  • hirotonosiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hirotonisire

etimologie:

  • vezi hirotonisi
    surse: DEX '98 DEX '09

hirotonisi hirotonosi

  • 1. A ridica un diacon la rangul de preot.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: popi preoți sfinți (bis.)
    • 1.1. prin extensiune A face pe cineva diacon, arhiereu etc. după canoanele Bisericii creștine.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: hirotoni attach_file 2 exemple
      exemple
      • După ce a fost hirotonisit diacon, Creangă a urmat cursurile școlii de învățători de la Iași. SADOVEANU, E. 93.
        surse: DLRLC
      • reflexiv figurat Te-ai hirotonosit om de stat, nitam-nisam. ALECSANDRI, T. 1235.
        surse: DLRLC

etimologie: