13 definiții pentru hirotonie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIROTONIE, hirotonii, s. f. Hirotonisire. – Din sl. hirotonija.

HIROTONIE, hirotonii, s. f. Hirotonisire. – Din sl. hirotonija.

hirotonie sf [At: PRAV. MOLD. 81 / V: chir~ / Pl: ~ii / E: gr χειροτνία, vsl χиpoтонию] 1-2 Hirotonisire (1-2).

HIROTONIE, hirotonii, s. f. Hirotonisire.

hirotonie f. învestire cu darul preoției ce se face prin punerea mâinilor sau binecuvântarea arhiereului.

hirotoníe f. (ngr. [d. vgr.] hirotonia). Consacrațiune, preuțire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hirotonie s. f., art. hirotonia, g.-d. art. hirotoniei; pl. hirotonii, art. hirotoniile (desp. -ni-i-)

hirotonie s. f., art. hirotonia, g.-d. art. hirotoniei; pl. hirotonii, art. hirotoniile

hirotonie s. f., art. hirotonia, g.-d. art. hirotoniei; pl. hirotonii, art. hirotoniile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HIROTONIE s. (BIS.) hirotonire, hirotonisire, (pop.) sfințire, (înv.) sfințitură. (~ unui preot.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hirotonie (hirotonii), s. f. – Ridicare în rang a clericilor. – Mr. hirotonie. Ngr. χειροτονία (Murnu 28). Sec. XVII. – Der. hirotoni (var. hirotonisi), vb. (a ridica în rang un cleric), din ngr. χειροτονῶ.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

hirotonie, hirotonii s. f. Una dintre cele șapte taine creștine, oficiată de arhiereu (sau arhierei), care, prin invocarea Duhului Sfânt și punerea mâinilor pe capul candidaților, îi învestesc cu harul preoției (diaconie, preoție și arhierie) și le dă puterea de a săvârși sfintele taine, de a învăța și a conduce pe calea mântuirii pe credincioșii din eparhiile sau parohiile încredințate lor spre păstorire; hirotonisire. – Din sl. hirotonija.

HIROTONÍE (< gr. heirotonia „punerea mâinii”) s. f. (În ritualul creștin) Taină a preoției în care, prin rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt, prin binecuvântare și prin punerea sacramentală a mâinilor, de către episcop (sau doi-trei episcopi), pe capul slujitorilor sacerdotali, aceștia sunt consacrați într-una dintre cele trei trepte: diacon, preot, arhiereu. Sin. hirotinisire.

Intrare: hirotonie
hirotonie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hirotonie
  • hirotonia
plural
  • hirotonii
  • hirotoniile
genitiv-dativ singular
  • hirotonii
  • hirotoniei
plural
  • hirotonii
  • hirotoniilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hirotonie, hirotoniisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.