2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRÉCȚIE, frecții, s. f. (Med.) Frecare a unei părți a corpului cu un lichid revulsiv. – Cf. freca.[1]

  1. După alte surse, și: fricțiúne. LauraGellner

FRÉCȚIE s. f. v. fricțiune.

FRÍCȚIE s. f. v. fricțiune.

FRICȚIÚNE, fricțiuni, s. f. 1. (Fiz.) Frecare. 2. Fig. Neînțelegere, ceartă, divergență între două persoane sau două grupuri de persoane; frecătură. [Pr.: -ți-u-.Var.: (2) fricție s. f.] – Din fr. friction.

fricțiune sf [At: BASARABESCU, V. 11 / V: ~ie, frec~ / Pl: ~ni / E: fr friction] 1 Masaj viguros efectuat asupra unei părți a corpului pentru a facilita absorbția unei substanțe în piele, a activa circulația, a decongestiona etc. 2-3 (Fiz) Frecare (2-3). 4 (Gmț) Bătaie. 5 Dezacord între două persoane sau două grupuri de persoane Si: ceartă, divergență, frecătură (7).

FRICȚIÚNE, fricțiuni, s. f. 1. (Fiz.) Frecare 2. Fig. Neînțelegere, ceartă, divergență între două persoane sau două grupuri de persoane; frecătură. [Pr.: -ți-u-.Var.: (2) frécție, frícție s. f.] – Din fr. friction.

FRICȚIÚNE, fricțiuni, s. f. 1. Frecare a unei părți a corpului cu un lichid medicinal. V. masaj. Masinca îi făcea fricțiuni cu oțet la tîmple, îl lega cu tulpan la cap și-l culca în iatac cu perdelele strînse. BASSARABESCU, V. 8. 2. Fig. (Mai ales la pl.) Neînțelegeri, certuri, divergențe între două persoane sau două grupuri de persoane. – Pronunțat: -ți-u-. – Variantă: (1, nerecomandabil) frecție s. f.

FRICȚIÚNE s.f. 1. (Fiz.) Efectul forțelor care opun rezistență mișcării unor suprafețe în contact; frecare. 2. (Med.) Ungere și frecare a corpului cu un lichid. 3. (La pl.) Divergențe de opinii, neînțelegeri, certuri. [Pron. -ți-u-, var. (2) frecție, frecțiune, fricție s.f. / cf. fr. friction, cf. lat. frictio].

FRICȚIÚNE s. f. 1. (fiz.) interacțiune între două corpuri aflate în contact; frecare. 2. masaj constând din ungerea și frecarea corpului cu un lichid. 3. (fig., pl.) divergențe de opinii, neînțelegeri, certuri. (< fr. friction, lat. frictio)

FRICȚIÚNE ~i f. 1) Metodă de tratament prin acțiunea factorului mecanic și termic asupra organismului; masaj. 2) mai ales la pl. fig. Ciocnire de interese sau de opinii contrare; divergență de păreri. 3) fig. Acțiune de frecare a corpurilor. [Art. fricțiunea; G.-D. fricțiunii; Sil. -ți-u-] /<fr. friction, lat. frictio, ~onis

fricțiune f. frecare pe piele cu mâna, peria, flanela.

*fricțiúne f. (lat. frictio, -ónis, d. fricare, frĭctum, a freca. V. frec). Frecătură, tragere, masaj. – Fricțiunile se fac cu mîna uscată, o perie, o flanelă ș. a. orĭ cu mîna udă de unt-de-lemn, spirt ș. a. Ele fac membrele flexibile, regulează funcțiunile peliĭ și activează circulațiunea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*frécție (masaj) (-ți-e) s. f., art. frécția (-ți-a), g.-d. art. frécției; pl. frécții, art. frécțiile (-ți-i-)

fricțiúne (frecare, conflict) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. fricțiúnii; pl. fricțiúni

arată toate definițiile

Intrare: frecție
  • silabație: frec-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frecție
  • frecția
plural
  • frecții
  • frecțiile
genitiv-dativ singular
  • frecții
  • frecției
plural
  • frecții
  • frecțiilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fricție
  • fricția
plural
  • fricții
  • fricțiile
genitiv-dativ singular
  • fricții
  • fricției
plural
  • fricții
  • fricțiilor
vocativ singular
plural
fricțiune substantiv feminin
  • silabație: fric-ți-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fricțiune
  • fricțiunea
plural
  • fricțiuni
  • fricțiunile
genitiv-dativ singular
  • fricțiuni
  • fricțiunii
plural
  • fricțiuni
  • fricțiunilor
vocativ singular
plural
frecțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frecțiune
  • frecțiunea
plural
  • frecțiuni
  • frecțiunile
genitiv-dativ singular
  • frecțiuni
  • frecțiunii
plural
  • frecțiuni
  • frecțiunilor
vocativ singular
plural
Intrare: fricțiune
fricțiune substantiv feminin
  • silabație: fric-ți-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fricțiune
  • fricțiunea
plural
  • fricțiuni
  • fricțiunile
genitiv-dativ singular
  • fricțiuni
  • fricțiunii
plural
  • fricțiuni
  • fricțiunilor
vocativ singular
plural
  • silabație: frec-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frecție
  • frecția
plural
  • frecții
  • frecțiile
genitiv-dativ singular
  • frecții
  • frecției
plural
  • frecții
  • frecțiilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fricție
  • fricția
plural
  • fricții
  • fricțiile
genitiv-dativ singular
  • fricții
  • fricției
plural
  • fricții
  • fricțiilor
vocativ singular
plural
frecțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frecțiune
  • frecțiunea
plural
  • frecțiuni
  • frecțiunile
genitiv-dativ singular
  • frecțiuni
  • frecțiunii
plural
  • frecțiuni
  • frecțiunilor
vocativ singular
plural

frecție fricție fricțiune frecțiune

  • 1. medicină Frecare a unei părți a corpului cu un lichid revulsiv.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Masinca îi făcea fricțiuni cu oțet la tîmple, îl lega cu tulpan la cap și-l culca în iatac cu perdelele strînse. BASSARABESCU, V. 8.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • cf. freca
    surse: DEX '09 DN

fricțiune frecție fricție frecțiune

  • 1. fizică Efectul forțelor care opun rezistență mișcării unor suprafețe în contact.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: frecare
  • 2. figurat Neînțelegere, ceartă, divergență între două persoane sau două grupuri de persoane.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ceartă divergență frecătură neînțelegere
  • comentariu Variantele frecție, fricție se folosesc numai pentru sensul (2.).
    surse: DEX '09

etimologie: