2 intrări
19 definiții
din care- explicative DEX (12)
- ortografice DOOM (4)
- enciclopedice (1)
- sinonime (2)
Explicative DEX
FERIT, -Ă, feriți, -te, adj. Pus, aflat la adăpost; p. ext. (despre locuri, regiuni etc.) puțin cunoscut, izolat, ascuns. ♦ (Despre ochi, privire) Care ezită să privească pe interlocutor în față. – V. feri.
FERITĂ, ferite, s. f. Compus al unor metale bivalente cu oxizi de fier, având proprietăți magnetice superioare și conductibilitate electrică redusă. – Din fr. ferrite.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERITĂ, ferite, s. f. Compus al unor metale bivalente cu oxizi de fier, având proprietăți magnetice superioare și conductibilitate electrică redusă. – Din fr. ferrite.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
ferit1, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 5/1 / Pl: ~iți, / E: feri] 1 Pus la adăpost. 2 Apărat de un pericol. 3 Ocrotit. 4 (Pex; d. locuri, regiuni etc.) Puțin cunoscut Si: ascuns, izolat, tăinuit. 5 (D. ochi, privire) Care ezită să privească interlocutorul în față.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ferită sf [At: M. DICȚ. TEHN. / Pl: ~te / E: fr ferrite] Compus al unor metale bivalente cu oxizi de fier, având proprietăți magnetice superioare și conductibilitate electrică redusă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FERIT adj. p. FERI.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
FERIT, -Ă, feriți, -te, adj. Pus, aflat la adăpost; p. ext. (despre locuri, regiuni etc.) puțin cunoscut, izolat, tăinuit, ascuns. ♦ (Despre ochi, privire) Care ezită să privească pe interlocutor în față. – V. feri.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdang
- acțiuni
FERIT2, -Ă, feriți, -te, adj. Pus sau aflat la adăpost; p. ext. puțin cunoscut, tăinuit, ascuns. Unii plănuiau să se dea afund... prin văile ferite. GALACTION, O. I 277. Țineam [oglinda] strînsă la piept, ferită de lumini. ANGHEL, PR. 8. Locul e ferit și iepele au ce paște. CREANGĂ, P. 128. ♦ (Despre ochi) Care nu privește în față pe interlocutor, care are o căutătură piezișă. Copila întoarse puțin fruntea, cu ochii feriți. SADOVEANU, M. C. 152.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERITĂ s.f. 1. Mineral care se găsește în stare naturală sub formă de magnetit. 2. Constituent structural al oțelului. [< fr. ferrite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERITĂ s. f. 1. mineral în stare naturală sub formă de magnetit. 2. constituent structural al fierului sau oțelului. (< fr. ferrite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FERIT1 ~tă (~ți, ~te) 1) v. A FERI. 2) Care este ascuns de ochii lumii; tainic. /v. a feri
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FERITĂ ~e f. Compus al unor metale cu oxizi de fier, având proprietăți magnetice și conductibilitate electrică înaltă, întrebuințat, mai ales, în tehnică. /<fr. ferrite
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ferit a. adăpostit, păzit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
+ferit1 (ferire) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
ferită (mineral) s. f., g.-d. art. feritei; pl. ferite corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ferită (mineral) s. f., g.-d. art. feritei; pl. ferite
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ferită s. f., pl. ferite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
FERÍTĂ (< fr.) 1. Material magnetic în compoziția căruia intră oxizi ai fierului și ai unor metale divalente (nichel, zinc, cupru, cadmiu ș.a.), care prezintă permeabilitate magnetică mare și conductibilitate electrică redusă; utilizat în electronică, telecomunicații, electronică. 2. Constituent structural al aliajelor fier-carbon.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
FERIT adj. 1. v. adăpostit. 2. v. dosnic. 3. v. furiș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FERIT adj. 1. adăpostit, apărat, ocrotit, păzit, protejat, sigur, (înv.) scutit. (Un loc mai ~.) 2. ascuns, dosit, dosnic, izolat, lăturalnic, retras, singuratic, tainic, tăinuit, (rar) lăturaș, (înv. și reg.) săcret, (reg.) lăturiș. (În ungherul cel mai ~.) 3. ascuns, furiș, furișat. (O sărutare ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ferit, ferităadjectiv
-
- Unii plănuiau să se dea afund... prin văile ferite. GALACTION, O. I 277. DLRLC
- Țineam [oglinda] strînsă la piept, ferită de lumini. ANGHEL, PR. 8. DLRLC
- Locul e ferit și iepele au ce paște. CREANGĂ, P. 128. DLRLC
- 1.2. (Despre ochi, privire) Care ezită să privească pe interlocutor în față. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Copila întoarse puțin fruntea, cu ochii feriți. SADOVEANU, M. C. 152. DLRLC
-
-
etimologie:
- feri DEX '09 DEX '98 NODEX
ferită, feritesubstantiv feminin
- 1. Compus al unor metale bivalente cu oxizi de fier, având proprietăți magnetice superioare și conductibilitate electrică redusă. DEX '09 DEX '98 NODEX
- diferențiere Mineral care se găsește în stare naturală sub formă de magnetit. DN
-
- 2. Constituent structural al oțelului. DN
etimologie:
- ferrite DEX '09 DEX '98 DN