3 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FAST1 s. n. Splendoare, măreție, pompă2, lux, strălucire. – Din fr. faste.

FAST1 s. n. Splendoare, măreție, pompă2, lux, strălucire. – Din fr. faste.

FAST2, -Ă, faști, -ste, adj. (Despre zile, împrejurări, evenimente) Favorabil, fericit (pentru cineva). – Din fr. faste, lat. fastus.

fast1 sns [At: ALECSANDRI, P. III, 277 / E: fr faste] Desfășurare ostentativă de lux și eleganță Si: pompă2, somptuozitate, splendoare, strălucire, (liv) magnificență, (îvp) fală (3), (îrg) fălie1 (1).

fast2, ~ă [At: IORGA, L. I, 278 / Pl: faști / E: fr faste, lat fastus] 1 a (Liv; d. zile, împrejurări, evenimente) Favorabil (1). 2 a (În Roma antică; îs) Zile ~e Zile în care se judecau procesele. 3 sfp (În Roma antică) Calendar (1). 4 sfp (În Roma antică) Registre publice în care se consemnau acțiunile memorabile.

FAST2, -Ă, faști, -ste, adj. (Livr.; despre zile, împrejurări, evenimente) Favorabil, fericit (pentru cineva). – Din fr. faste, lat. fastus.

FAST s. n. Lux, splendoare, măreție, pompă. [În Renaștere] tot fastul decorativ, cum arhitectură, drapare, fundal rustic șcl., rămîneau pe a doua și a treia treaptă: acela era mare care zugrăvea un corp omenesc. CARAGIALE, N. F. 117. Aceștii, pe cai ageri, măreț vin împreună, Avînd... Și tuiuri de paradă cu trei cozi lungi de cal, Însemne de mărire și fast oriental. ALECSANDRI, P. III 377.

FAST, -Ă adj. (Liv.) Favorabil. ◊ Zi fastă = zi favorabilă; zile faste = zilele în care erau îngăduite împărțirea dreptății și judecarea proceselor la tribunalele Romei antice. // s.n.pl. Table cronologice la romani. ♦ Registre publice în care se consemnau acțiunile memorabile în vechea Romă. [Pl. faști, faste / < lat. fastus, cf. fr. faste].

FAST s.n. Strălucire, măreție, lux, pompă. [< lat. fastus, cf. fr. faste].

FAST1 s. n. strălucire, măreție, lux, pompă. (< fr. faste, lat. fastus)

FAST2, -Ă I. adj. favorabil. ♦ zile faste = zilele în care erau îngăduite împărțirea dreptății și judecarea proceselor în tribunalele Romei antice. II. s. f. pl. table cronologice la romani. ◊ registre publice în care se consemnau acțiunile memorabile în vechea Romă. (< fr. faste, lat. fastus)

FAST2 ~stă (~ști, ~ste) rar (despre zile, evenimente, circumstanțe etc.) Care aduce fericire; în stare să fie reușit; benefic. /<fr. faste, lat. fastus

FAST1 n. Demonstrare de eleganță impunătoare și de lux excesiv; pompă. /<fr. faste, lat. fastus

*2) fast, -ă adj. (lat. fastus, d. fas, lucru permis). Fericit, norocit: zile faste. Se zicea la Romanĭ despre zilele de lucru. N. pl. Table cronologice la vechiĭ Romanĭ: fastele consulare. Anale: fastele bisericiĭ, monarhiiĭ.

*1) fast n., pl. urĭ (lat. fastus, ostentațiune). Mare lux, pompă: a etala un mare fast.

faste n. pl. 1. table cronologice, la Romani: faste consulare; 2. fig. anale: fastele monarhiei.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fast1 adj. m., pl. faști; f. fástă, pl. fáste

arată toate definițiile

Intrare: fast (adj.)
fast1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fast
  • fastul
  • fastu‑
  • fastă
  • fasta
plural
  • faști
  • faștii
  • faste
  • fastele
genitiv-dativ singular
  • fast
  • fastului
  • faste
  • fastei
plural
  • faști
  • faștilor
  • faste
  • fastelor
vocativ singular
plural
Intrare: fast (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fast
  • fastul
  • fastu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • fast
  • fastului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: fâșt
fâșt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fast (adj.)

  • 1. livresc (Despre zile, împrejurări, evenimente) Favorabil, fericit (pentru cineva).
    surse: DEX '98 DN sinonime: favorabil fericit (adj.) antonime: nefast
    • 1.1. Zi fastă = zi favorabilă.
      surse: DN
    • 1.2. Zile faste = zilele în care erau îngăduite împărțirea dreptății și judecarea proceselor la tribunalele Romei antice.
      surse: DN

etimologie:

fast (s.n.)

  • exemple
    • [În Renaștere] tot fastul decorativ, cum arhitectură, drapare, fundal rustic șcl., rămîneau pe a doua și a treia treaptă; acela era mare care zugrăvea un corp omenesc. CARAGIALE, N. F. 117.
      surse: DLRLC
    • Aceștii, pe cai ageri, măreț vin împreună, Avînd... Și tuiuri de paradă cu trei cozi lungi de cal, Însemne de mărire și fast oriental. ALECSANDRI, P. III 377.
      surse: DLRLC

etimologie: