2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

expropriere sf [At: NEGULICI / V: (înv) esp~ / P: ~pri-e-re / Pl: ~ri / E: expropria] 1 Deposedare a unei persoane fizice sau juridice de o proprietate, de un bun, în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică Si: expropriat1 (1), (asr) expropriație (1). 2 Preluare de la cineva a unei proprietăți, a unui bun etc. în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică (cu despăgubire) Si: expropriat1 (1), expropriație (2)

EXPROPRIÉRE, exproprieri, s. f. Acțiunea de a expropria și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. expropria.

EXPROPRIÉRE, exproprieri, s. f. Acțiunea de a expropria și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. expropria.

EXPROPRIÉRE, exproprieri, s. f. Acțiunea de a expropria și rezultatul ei. 1. (În orînduirile bazate pe exploatare) Deposedare cu forța a producătorilor de mijloacele de producție. Exproprierea maselor populare de pămîntul lor formează baza modului de producție capitalist. MARX, C. I 677. 2. (În perioada revoluției socialiste) Trecerea în folosul celor ce muncesc a mijloacelor de producție aparținînd exploatatorilor. V. naționalizare. Proprietatea socialistă de stat s-a creat ca urmare a exproprierii capitaliștilor și moșierilor de mijloacele de producție. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 47. Partidul Comunist din Romînia a pus în programul său de guvernare, ca punct principal, împroprietărirea țăranilor, prin exproprierea moșiilor de peste 50 ha. IST. R.P.R. 685. 3. (Jur.) Trecere în folosul statului a unor bunuri pentru lucrări de interes obștesc (în schimbul unei despăgubiri). Exproprieri de utilitate publică. – Pronunțat: -pri-e-.

EXPROPRIÉRE s.f. Acțiunea de a expropria și rezultatul ei; expropriație. [< expropria].

espropriere sf vz expropriere

expropria vt [At: NEGULICI / V: (înv) esp~, ~pia / P: ~pri-a / Pzi: ~iez / E: fr. exproprier] 1 (C. i. persoane fizice sau juridice) A deposeda pe cineva de o proprietate, de un bun, în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică. 2 (C. indică proprietăți, bunuri) A prelua de la cineva, în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică (cu despăgubire).

EXPROPRIÁ, expropriez, vb. I. Tranz. A trece o proprietate (teren, construcție) a unei persoane fizice sau juridice în proprietatea statului pentru nevoi de interes public (prin acordarea unei despăgubiri). [Pr.: -pri-a] – Din fr. exproprier.

EXPROPRIÁ, expropriez, vb. I. Tranz. A trece o proprietate (teren, construcție) a unei persoane fizice sau juridice în proprietatea statului pentru nevoi de interes public (prin acordarea unei despăgubiri). [Pr.: -pri-a] – Din fr. exproprier.

EXPROPRIÁ, expropriez, vb. I. Tranz. 1. (În orînduirile bazate pe exploatare) A deposeda pe producători de produsele muncii lor și de mijloacele lor de subzistență. După înfrîngerea lui Napoleon I... țărănimea e expropriată de pămînturile strămoșești. GHEREA, ST. CR. I 71. 2. (În perioada revoluției socialiste) A deposeda pe exploatatori de mijloacele de producție și de bunurile dobîndite prin exploatare (trecîndu-le pe seama statului) pentru a le reda în posesiunea celor ce muncesc. V. naționaliza. Mijloacele de producție în industrie au fost expropriate în 1948 și trecute în proprietatea întregului popor. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 73. 3. (Jur.) A trece un bun în proprietatea statului pentru necesități de interes obștesc (prin acordarea unei despăgubiri). Pentru construirea unei șosele au fost expropriate mai multe terenuri. – Pronunțat: -pri-a.

EXPROPRIÁ vb. I. tr. 1. (În orânduirile bazate pe exploatare) A deposeda prin violență sau prin mijloace economice de proprietatea asupra mijloacelor de producție. 2. (Jur.) A trece un bun în schimbul unei despăgubiri în proprietate publică. [Pron. -pri-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. exproprier, cf. lat. ex – în afară, proprius – propriu].

EXPROPRIÁ vb. tr. a deposeda pe unul ori mai mulți proprietari de bunurile care le aparțin, cu sau fără plata unei despăgubiri, trecându-le în patrimoniul statului. (< fr. exproprier)

A EXPROPRIÁ ~éz tranz. (producători) A deposeda de produsele muncii și de mijloacele de producție. [Sil. ex-pro-pri-a] /<fr. exproprier

exproprià v. a priva pe cineva de proprietatea sa cu indemnizare, mai ales pentru cauză de utilitate publică.

*expropriațiúne f. (d. expropriez). Acțiunea de a expropria. – Și -áție, dar ob. expropriere.

*expropriéz v. tr. (fr. exproprier, d. lat. ex, afară din, și proprius, propriŭ). Privez pe cineva de proprietate despăgubindu-l, maĭ ales p. utilitate publică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

expropriére (-pro-pri-e-) s. f., g.-d. art. expropriérii; pl. expropriéri

expropriére s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. expropriérii; pl. expropriéri

expropriá (a ~) (-pro-pri-a) vb., ind. prez. 3 expropriáză, 1 pl. expropriém (-pri-em); conj. prez. 3 să expropriéze; ger. expropriínd (-pri-ind)

expropriá vb. (sil. -pri-a), ind. prez. 1 sg. expropriéz, 3 sg. și pl. expropriáză, 1 pl. expropriém (sil. -pri-em); conj. prez. 3 sg. și pl. expropriéze; ger. expropriínd (sil. -pri-ind)

arată toate definițiile

Intrare: expropriere
expropriere substantiv feminin
  • silabație: -pri-e-
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expropriere
  • exproprierea
plural
  • exproprieri
  • exproprierile
genitiv-dativ singular
  • exproprieri
  • exproprierii
plural
  • exproprieri
  • exproprierilor
vocativ singular
plural
espropriere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: expropria
  • silabație: -pri-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • expropria
  • expropriere
  • expropriat
  • expropriatu‑
  • expropriind
  • expropriindu‑
singular plural
  • expropria
  • expropriați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • expropriez
(să)
  • expropriez
  • expropriam
  • expropriai
  • expropriasem
a II-a (tu)
  • expropriezi
(să)
  • expropriezi
  • expropriai
  • expropriași
  • expropriaseși
a III-a (el, ea)
  • expropria
(să)
  • exproprieze
  • expropria
  • exproprie
  • expropriase
plural I (noi)
  • expropriem
(să)
  • expropriem
  • expropriam
  • expropriarăm
  • expropriaserăm
  • expropriasem
a II-a (voi)
  • expropriați
(să)
  • expropriați
  • expropriați
  • expropriarăți
  • expropriaserăți
  • expropriaseți
a III-a (ei, ele)
  • expropria
(să)
  • exproprieze
  • expropriau
  • expropria
  • expropriaseră
espropria
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
expropia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)