opțiuni
  • info

8 definiții pentru împroprietărire

Explicative DEX

ÎMPROPRIETĂRIRE, împroprietăriri, s. f. Acțiunea de a împroprietări și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. împroprietări.

ÎMPROPRIETĂRIRE, împroprietăriri, s. f. Acțiunea de a împroprietări și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. împroprietări.

împroprietărire sf [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 132 / Pl: ~ri / E: împroprietări] 1 Atribuire a dreptului de proprietate asupra unui teren, asupra unei locuințe Și; împroprietărit1 (1). 2 (Înv) Restituire a pământurilor acaparate în mod abuziv de către moșierimea exploatatoare Si: împroprietărit1 (2).

ÎMPROPRIETĂRIRE, împroprietăriri, s. f. Acțiunea de a împroprietări și rezultatul ei. După împroprietărirea de la 1864, plugărimea s-a tot înmulțit și pămîntul de lucru s-a tot îngustat. SADOVEANU, E. 27. – Pronunțat: -pri-e-.

ÎMPROPRIETĂRIRE s.f. Acțiunea de a împroprietări. [Pron. -pri-e-. / < împroprietări].

Ortografice DOOM

împroprietărire (desp. -pro-pri-e-) s. f., g.-d. art. împroprietăririi; pl. împroprietăriri

împroprietărire (-pro-pri-e-) s. f., g.-d. art. împroprietăririi; pl. împroprietăriri

împroprietărire s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. împroprietăririi; pl. împroprietăriri

Antonime

Împroprietărire ≠ expropiere

Intrare: împroprietărire
împroprietărire substantiv feminin
  • silabație: îm-pro-pri-e- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împroprietărire
  • ‑mproprietărire
  • împroprietărirea
  • ‑mproprietărirea
plural
  • împroprietăriri
  • ‑mproprietăriri
  • împroprietăririle
  • ‑mproprietăririle
genitiv-dativ singular
  • împroprietăriri
  • ‑mproprietăriri
  • împroprietăririi
  • ‑mproprietăririi
plural
  • împroprietăriri
  • ‑mproprietăriri
  • împroprietăririlor
  • ‑mproprietăririlor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împroprietărire, împroprietăririsubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a împroprietări și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: expropriere
    • format_quote După împroprietărirea de la 1864, plugărimea s-a tot înmulțit și pămîntul de lucru s-a tot îngustat. SADOVEANU, E. 27. DLRLC
etimologie:
  • vezi împroprietări DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „împroprietărire”

Visit YouGlish.com