10 definiții pentru expropriere espropriere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

expropriere sf [At: NEGULICI / V: (înv) esp~ / P: ~pri-e-re / Pl: ~ri / E: expropria] 1 Deposedare a unei persoane fizice sau juridice de o proprietate, de un bun, în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică Si: expropriat1 (1), (asr) expropriație (1). 2 Preluare de la cineva a unei proprietăți, a unui bun etc. în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică (cu despăgubire) Si: expropriat1 (1), expropriație (2)

EXPROPRIÉRE, exproprieri, s. f. Acțiunea de a expropria și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. expropria.

EXPROPRIÉRE, exproprieri, s. f. Acțiunea de a expropria și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. expropria.

EXPROPRIÉRE, exproprieri, s. f. Acțiunea de a expropria și rezultatul ei. 1. (În orînduirile bazate pe exploatare) Deposedare cu forța a producătorilor de mijloacele de producție. Exproprierea maselor populare de pămîntul lor formează baza modului de producție capitalist. MARX, C. I 677. 2. (În perioada revoluției socialiste) Trecerea în folosul celor ce muncesc a mijloacelor de producție aparținînd exploatatorilor. V. naționalizare. Proprietatea socialistă de stat s-a creat ca urmare a exproprierii capitaliștilor și moșierilor de mijloacele de producție. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 47. Partidul Comunist din Romînia a pus în programul său de guvernare, ca punct principal, împroprietărirea țăranilor, prin exproprierea moșiilor de peste 50 ha. IST. R.P.R. 685. 3. (Jur.) Trecere în folosul statului a unor bunuri pentru lucrări de interes obștesc (în schimbul unei despăgubiri). Exproprieri de utilitate publică. – Pronunțat: -pri-e-.

EXPROPRIÉRE s.f. Acțiunea de a expropria și rezultatul ei; expropriație. [< expropria].

espropriere sf vz expropriere

*expropriațiúne f. (d. expropriez). Acțiunea de a expropria. – Și -áție, dar ob. expropriere.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

expropriére (-pro-pri-e-) s. f., g.-d. art. expropriérii; pl. expropriéri

expropriére s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. expropriérii; pl. expropriéri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Expropriere ≠ împroprietărire


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EXPROPRIÉRE (după fr. expropriation) s. f. (Dr.) Trecere a unui bun imobil (teren sau construcție) în proprietatea statului, pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu o dreaptă și prealabilă despăgubire.

Intrare: expropriere
expropriere substantiv feminin
  • silabație: -pri-e-
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expropriere
  • exproprierea
plural
  • exproprieri
  • exproprierile
genitiv-dativ singular
  • exproprieri
  • exproprierii
plural
  • exproprieri
  • exproprierilor
vocativ singular
plural
espropriere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.