2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

exprimare sf [At: DEX / Pl: ~mări / E: exprima] 1 Expunere, formulare, prin cuvinte sau prin gesturi, de păreri, idei, sentimente, impresii etc Si: exprimat1 (1). 2 Redare prin cuvinte Si: exprimat1 (2). 3 Redare a ideilor, sentimentelor în limbaj muzical, plastic, prin mimică etc. Si: exprimat1 (3).

EXPRIMÁRE, exprimări, s. f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; formulare a unor idei sau sentimente; expresie. ♦ Comunicare prin cuvinte; vorbire; pronunțare a unor cuvinte. – V. exprima.

EXPRIMÁRE, exprimări, s. f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; formulare a unor idei sau sentimente; expresie. ♦ Comunicare prin cuvinte; vorbire; pronunțare a unor cuvinte. – V. exprima.

EXPRIMÁRE, exprimări, s. f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; manifestare, exteriorizare a unor fenomene, a unor idei, a unor sentimente etc. În secolul al XV-lea, arta își găsea exprimarea în creația populară, laică și cea bisericească. IST. R.P.R. 138. ♦ Formulare a unor idei. Din năvala de neologisme se vor ciurui cele necesare exprimării precise. SADOVEANU, E. 38.

EXPRIMÁRE, exprimări, s. f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; manifestare, exteriorizare a unor fenomene, idei, sentimente etc.

EXPRIMÁRE s.f. Expunere, reprezentare în cuvinte a unor idei, a unor sentimente etc.; expresie. ♦ Formulare a unor idei, pronunțare a unor cuvinte etc. [< exprima].

EXPRIMÁRE s. f. acțiunea de a (se) exprima; formulare a unor idei sau sentimente etc. ◊ comunicare prin cuvinte; pronunțare a unor cuvinte etc. (< exprima)

exprima [At: DEX / Pzi: exprim / E: fr exprimer, lat exprimere] 1 vt A expune, a formula, prin cuvinte sau prin gesturi, păreri, idei, sentimente, impresii etc. 2 vr A reda în cuvinte. 3-4 vtr (Pex) A-și reda ideile, sentimentele în limbaj muzical, plastic, prin mimică etc.

EXPRIMÁ, exprím, vb. I. Tranz. A expune, a formula, a manifesta, prin cuvinte sau prin gesturi, păreri, idei, sentimente, impresii etc. ♦ Refl. A reda în cuvinte. – Din fr. exprimer, lat. exprimere.

EXPRIMÁ, exprím, vb. I. Tranz. A expune, a formula, a manifesta, prin cuvinte sau prin gesturi, păreri, idei, sentimente, impresii etc. ♦ Refl. A reda în cuvinte. – Din fr. exprimer, lat. exprimere.

EXPRIMÁ, exprím, vb. I. Tranz. (Despre oameni) A arăta, a expune, a manifesta păreri, idei, concepții, sentimente etc. Poporul se îmbăta de speranța fericirilor ce strălucesc în viitor; nimeni însă nu se gîndi că, pentru dobîndirea drepturilor naționale, nu este destul a exprima o dorință, ci a face sacrificii mari. BOLINTINEANU, O. 281. ◊ (Despre abstracte) Mișcarea pentru pace exprimă interesele fundamentale ale tuturor popoarelor. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 6, 146. ♦ Refl. A vorbi, a formula în cuvinte. Cînd este emoționat se exprimă greu.

EXPRIMÁ, exprím, vb. I. Tranz. A expune, a formula, a manifesta păreri, idei etc. ♦ Refl. A reda în cuvinte; a vorbi. – Fr. exprimer (lat. lit. exprimere).

EXPRIMÁ vb. I. tr. A spune, a expune, a manifesta, a reprezenta (idei, sentimente etc.). ♦ refl. A vorbi, a reda în cuvinte. [P.i. exprím, var. esprima vb. I. / < fr. exprimer, lat. exprimere].

EXPRIMÁ vb. I. tr. a expune, a manifesta, a reprezenta (idei, sentimente etc.) prin cuvinte sau prin gesturi. II. refl. a vorbi, a reda prin cuvinte. (< fr. exprimer, lat. exprimere)

A SE EXPRIMÁ mă exprím intranz. A-și reda gândurile sau sentimentele. [Sil. ex-pri-ma] /<fr. exprimer, lat. exprimere

A EXPRIMÁ exprím tranz. (gânduri, sentimente, idei) A prezenta prin cuvinte sau prin gesturi; a zugrăvi; a reda; a reflecta. [Sil. ex-pri-ma] /<fr. exprimer, lat. exprimere

exprimà v. 1. a reda cu vorba, prin cuvinte: a-și exprima cugetarea; 2. a manifesta prin acțiuni sentimentul sau pasiunile: ochii săi exprimau recunoștință.

*exprím, a v. tr. (fr. exprimer, d. lat. éx-primo, ex-prímere, a stoarce, d. premere, a apesa, a presa. V. presă). Storc (Rar). Fig. Manifestez gîndurile saŭ impresiunile pin vorbe, gesturĭ saŭ expresiune a fețeĭ: șĭ-a exprimat bucuria, fața luĭ exprima mirarea. V. refl. Îmĭ arăt ideile: profesoru s’a exprimat favorabil despre acest elev. Vorbesc: acest om se exprimă greŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

exprimáre s. f., g.-d. art. exprimắrii; pl. exprimắri

exprimáre s. f., g.-d. art. exprimării; pl. exprimări

exprimá (a ~) vb., ind. prez. 3 exprímă

exprimá vb., ind. prez. 1 sg. exprím, 3 sg. și pl. exprímă

arată toate definițiile

Intrare: exprimare
exprimare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exprimare
  • exprimarea
plural
  • exprimări
  • exprimările
genitiv-dativ singular
  • exprimări
  • exprimării
plural
  • exprimări
  • exprimărilor
vocativ singular
plural
Intrare: exprima
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • exprima
  • exprimare
  • exprimat
  • exprimatu‑
  • exprimând
  • exprimându‑
singular plural
  • expri
  • exprimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • exprim
(să)
  • exprim
  • exprimam
  • exprimai
  • exprimasem
a II-a (tu)
  • exprimi
(să)
  • exprimi
  • exprimai
  • exprimași
  • exprimaseși
a III-a (el, ea)
  • expri
(să)
  • exprime
  • exprima
  • exprimă
  • exprimase
plural I (noi)
  • exprimăm
(să)
  • exprimăm
  • exprimam
  • exprimarăm
  • exprimaserăm
  • exprimasem
a II-a (voi)
  • exprimați
(să)
  • exprimați
  • exprimați
  • exprimarăți
  • exprimaserăți
  • exprimaseți
a III-a (ei, ele)
  • expri
(să)
  • exprime
  • exprimau
  • exprima
  • exprimaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)