EXPRIMARE, exprimări, s. f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; manifestare, exteriorizare a unor fenomene, a unor idei, a unor sentimente etc. În secolul al XV-lea, arta își găsea exprimarea în creația populară, laică și cea bisericească. IST. R.P.R. 138. ♦ Formulare a unor idei. Din năvala de neologisme se vor ciurui cele necesare exprimării precise. SADOVEANU, E. 38.