EXCÉNTRIC, -Ă, excentrici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. Care iese din limitele obișnuitului; original; neobișnuit, ciudat, bizar, extravagant. 2. (Mat.; despre un punct) Care se află în afara centrului unei figuri; (la pl.; despre figuri geometrice, piese etc.) care nu au un centru comun. II. S. n. Organ de mașină în formă de disc, fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și invers. – Din fr. excentrique.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
EXCÉNTRIC, -Ă, excentrici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. Care iese din limitele obișnuitului, foarte original; neobișnuit, ciudat, bizar, extravagant. 2. (Mat.; despre un punct) Care se află în afara centrului unei figuri; (la pl.; despre figuri geometrice, piese etc.) care nu au centru comun. II. S. n. Organ de mașină în formă de disc, fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și invers. – Din fr. excentrique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink
EXCÉNTRIC1, excentrice, s. n. (Tehn.) Organ de mașină în formă de disc fixat în mod excentric2 pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie sau, invers, la transformarea mișcării rectilinii în mișcare circulară.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
EXCÉNTRIC2, -Ă, excentrici, -e, adj. 1. (Despre persoane și lucruri) Care iese din limitele obișnuitului, foarte original; neobișnuit, ciudat; extravagant, fistichiu. Văduva lui, care trăiește sănătoasă și frumoasă și tot... excentrică, este soacra mea. CARAGIALE, T. II 208. 2. (Geom.; despre un punct) Care nu se află în centrul unei figuri; (numai la pl., despre figuri geometrice; în opoziție cu concentric) care nu au centru comun. Cercuri excentrice.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
excéntric1 adj. m., pl. excéntrici; f. excéntrică, pl. excéntrice
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink
excéntric2 s. n., pl. excéntrice
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink
excéntric adj. m., pl. excéntrici; f. sg. excéntrică, pl. excéntrice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
excéntric s. n., pl. excéntrice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
EXCÉNTRIC adj. v. neobișnuit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
Excentric ≠ concentric
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
EXCÉNTRIC, -Ă adj. 1. (Geom.; despre un punct) Situat departe de centru, care nu se găsește în centrul unei figuri; (despre figuri geometrice) care nu au un centru comun. 2. Neobișnuit, deosebit de original; extravagant. // s.n. Organ de mașină format dintr-un disc fixat pe un arbore rotativ și a cărui axă nu este în centru, servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și invers. [< fr. excentrique, cf. lat. ex – afară de, centrum – centru].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
EXCÉNTRIC, -Ă I. adj. 1. (mat.; despre un punct) situat în afara centrului; (despre figuri geometrice) fără un centru comun. 2. neobișnuit, foarte original; extravagant, bizar. II. s. n. organ de mașină format dintr-un disc fixat pe un arbore rotativ, și a cărui axă nu este în centru, servind la transformarea mișcării de rotație în mișcare rectilinie alternativă și invers. (< fr. excentrique)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink
EXCÉNTRIC1 ~că (~ci, ~ce) 1) (despre puncte geometrice) Care este situat în afara centrului unei figuri. 2) (despre figuri geometrice, piese etc.) Care au centre diferite. 3) fig. (despre persoane și despre manifestările lor) Care depășește bunul simț; ieșit din comun; extravagant; neobișnuit. [Sil. ex-cen-tric] /<fr. excentrique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
EXCÉNTRIC2 ~ce n. Piesă tehnică în formă de disc (cu axul de rotație deplasat de centru) care transformă mișcarea circulară în mișcare rectilinie și invers. [Sil. ex-cen-tric] /<fr. excentrique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
excentric a. 1. depărtat de centru: cartier excentric; 2. fig. cu totul neobișnuit, bizar: om excentric.
Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
*excéntric, -ă adj. (mlat. excentricus. V. central, con-centric). Se zice despre cercurile care, deși-s băgate unu într´altu, n´aŭ acelașĭ centru. Depărtat de centru, lateral: cartier excentric. Fig. Bizar, straniŭ, curios, original: purtare excentrică. S. n., pl. e. Mec. Pĭesă destinată să transforme o mișcare de rotațiune continuă într´o mișcare rectilinie alternativă. Adv. În mod excentric.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
EXCÉNTRIC adj. bizar, ciudat, curios, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu, (livr.) abracadabránt, (rar) străin, (pop.) pidósnic, pocít, poznáș, (Mold.) deșănțát, (Transilv., Ban. și Olt.) șod, (înv.) ciudós, (grecism înv.) paraxín, (fam.) sanchíu, (fam. fig.) fistichíu, întórs, sucít, trăsnít. (Ce chestie ~!)
Sursa: Sinonime82 (1982) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink