13 definiții pentru fistichiu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FISTICHÍU, -ÍE, fistichii, adj. 1. (Înv.) De culoarea fisticului (2); verde-gălbui. 2. (Pop. și fam.) Fig. Curios, ciudat; extravagant. – Din tc. fıstıkî.

fistichiu, ~ie a [At: ALECSANDRI, T. 118 / Pl: ~ii / E: tc fistikî] 1 De culoarea fisticului (2), verde-gălbui. 2 (Fig; fam) Curios. 3 (Fig; fam) Ciudat. 4 (Fig; fam) Extravagant.

FISTICHÍU, -ÍE, fistichii, adj. 1. (Înv.) De culoarea fisticului (2); verde-gălbui. 2. Fig. Curios, ciudat; extravagant. – Din tc. fıstıkî.

FISTICHÍU, -ÍE, fistichii, adj. 1. (Învechit) De culoarea fisticului2, verde-gălbui. 2. Fig. Ciudat, curios, extravagant. Gust fistichiu.Fistichii sînt cărările matale. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 132.

FISTICHÍU ~e (~i) înv. 1) Care este de culoarea fisticului; verde-gălbui. 2) fig. Care iese din comun. /<turc. fistiki

fistichiu a. 1. de coloarea fisticului, verde bătând în galben; 2. fig. ciudat, baroc: gust fistichiu. [Turc. FYSTYKY].

fistichíŭ, -íe adj. (d. fistic; turc. fystiky). Vest. De coloarea fisticuluĭ, verde gălbuĭ. Fig. Gust fistichiŭ, gust ridicul, baroc. Adv. Îmbrăcat fistichiŭ. V. pembiŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+fistichiu2 (pop., fam.) adv. (a se îmbrăca ~)

fistichiu (pop., fam.) adj. m., f. fistichie; pl. m. și f. fistichii

fistichíu adj. m., f. fistichíe; pl. m. și f. fistichíi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FISTICHÍU adj. v. bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu.

fistichiu adj. v. BIZAR. CIUDAT. CURIOS. EXCENTRlC. EXTRAVAGANT. FANTASMAGORIC. FANTEZIST. INEXPLICABIL. INSOLIT. NĂSTRUȘNIC. NEOBIȘNUIT. ORIGINAL. PARADOXAL. SINGULAR. STRANIU.

Intrare: fistichiu
fistichiu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fistichiu
  • fistichiul
  • fistichiu‑
  • fistichie
  • fistichia
plural
  • fistichii
  • fistichiii
  • fistichii
  • fistichiile
genitiv-dativ singular
  • fistichiu
  • fistichiului
  • fistichii
  • fistichiei
plural
  • fistichii
  • fistichiilor
  • fistichii
  • fistichiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fistichiu, fistichieadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.