15 definiții pentru evaziv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

evaziv, ~ă a [At: FILIMON, O. I, 168 / Pl: ~i, ~e / E: fr évasif] 1-2 av, a (Într-un mod) care nu exprimă o atitudine precisă Si: imprecis, ocolit, vag.

EVAZÍV, -Ă, evazivi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care exprimă o atitudine vagă, neprecisă; ocolit. – Din fr. évasif.

EVAZÍV, -Ă, evazivi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu exprimă o atitudine precisă, categorică; vag, ocolit. – Din fr. évasif.

EVAZÍV, -Ă, evazivi, -e, adj. (Despre manifestări ale oamenilor) Care nu exprimă o atitudine precisă, categorică; vag, ocolit; în doi peri. Răspuns evaziv.Maria tresări îngîndurată și, cu un gest evaziv, care ar fi putut să fie un fel de răspuns, căută să se sprijine de pian. CAMIL PETRESCU, N. 132. ◊ (Adverbial) Răspunse evaziv.

EVAZÍV, -Ă adj. (adesea adv.) Vag, neprecis, în doi peri. [< fr. évasif, cf. lat. evadere – a se libera].

EVAZÍV, -Ă adj. (și adv.) vag, neprecis, în doi peri. (< fr. évasif)

EVAZÍV ~ă (~i, ~e) Care denotă o atitudine nehotărâtă, nesigură, neclară. /<fr. évasif

evaziv a. ce servă a eluda: răspuns evaziv.

*evazív, -ă adj. (d. lat. evásus, part. d. evádere, a evada). Care caută să scape, să eludeze: răspuns evaziv. Adv. În mod evaziv, nu categoric.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

evazív adj. m., pl. evazívi; f. evazívă, pl. evazíve

evazív adj. m., pl. evazívi; f. sg. evazívă, pl. evazíve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EVAZIV adj. imprecis, neprecis, vag. (Un răspuns extrem de ~.)

Evaziv ≠ ferm, încredințat

Intrare: evaziv
evaziv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evaziv
  • evazivul
  • evazivu‑
  • evazi
  • evaziva
plural
  • evazivi
  • evazivii
  • evazive
  • evazivele
genitiv-dativ singular
  • evaziv
  • evazivului
  • evazive
  • evazivei
plural
  • evazivi
  • evazivilor
  • evazive
  • evazivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)