14 definiții pentru dulceag


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DULCEÁG, -Ă, dulcegi, -ge, adj. 1. (Despre mâncăruri și băuturi) Cam dulce, ușor îndulcit. ♦ Fără gust; searbăd, fad. ◊ Fig. Versuri dulcege. 2. Fig. (Despre manifestările oamenilor) Care vrea să pară prietenos; mieros. – Dulce + suf. -eag.

DULCEÁG, -Ă, dulcegi, -ge, adj. 1. (Despre mâncăruri și băuturi) Cam dulce, ușor îndulcit. ♦ Fără gust; searbăd, fad. ◊ Fig. Versuri dulcege. 2. Fig. (Despre manifestările oamenilor) Care vrea să pară prietenos; mieros. – Dulce + suf. -eag.

dulceág, ~ă [At: POLIZU / Pl: ~egi / E: dulce + -eag] 1 a (D. mâncăruri și băuturi) Care are un gust ușor îndulcit Si: (îvr) dulcinos, (pop) dulciu. 2 a (D. mirosuri) Plăcut, parfumat. 3-4 av, a (D. manifestările oamenilor) (În mod) aparent prietenos, blând Si: (pop) dulciu.

DULCEÁG, -Ă, dulcegi, -e, adj. 1. (Despre mîncări și băuturi) Cu gust ușor îndulcit, searbăd, fad. Vin dulceag. 25AD Rachiul are coloarea roșcată, gustul dulceag. ȘEZ. IV 183. Uite-o pară mălăiață și dulceagă, taman pe gustul crăieselor. ib. IX 121. 2. Fig. Lipsit de gust; searbăd, anost, fad, banal. Versuri dulcege. 3. Fig. Care vrea să pară blînd, prietenos; mieros. Mi-a vorbit pe un ton dulceag. ◊ (Adverbial) Jupînul... care cunoștea cît se întinde poimîinile cocoanei, zice dulceag: dar... știti că... mai este un contișor. CARAGIALE, O. I 325.

DULCEÁG1 ~gă (~gi, ~ge) 1) Care este cam dulce; dulciu. 2) fig. Care produce o impresie neplăcută de artificialitate; siropos. /dulce + suf. ~eag

DULCEÁG2 adv. Cu bunăvoință și amabilitate exagerată; mieros. /dulce + suf. ~eag

dulceág, -ă adj., pl. egĭ, ege. Cam dulce. Fig. Fad, nesărat: poet dulceag. Adv. A scrie dulceag.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dulceág adj. m., pl. dulcégi; f. dulceágă, pl. dulcége

dulceág adj. m., pl. dulcégi, f. sg. dulceágă, pl. dulcége


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DULCEÁG adj. 1. (rar) dulciu. (Un fruct ~.) 2. v. searbăd.

DULCEÁG adj. v. languros, mieros, sentimental.

DULCEAG adj. 1. (rar) dulciu. (Un fruct ~.) 2. fad, insipid, searbăd, (rar) spelb, (Transilv.) lihod, (Bucov.) lînced. (O mîncare ~.)

dulceag adj. v. LANGUROS. MIEROS. SENTIMENTAL.

Intrare: dulceag
dulceag adjectiv
adjectiv (A61)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dulceag
  • dulceagul
  • dulceagu‑
  • dulcea
  • dulceaga
plural
  • dulcegi
  • dulcegii
  • dulcege
  • dulcegele
genitiv-dativ singular
  • dulceag
  • dulceagului
  • dulcege
  • dulcegei
plural
  • dulcegi
  • dulcegilor
  • dulcege
  • dulcegelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dulceag

  • 1. (Despre mâncăruri și băuturi) Cam dulce, ușor îndulcit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dulciu attach_file 3 exemple
    exemple
    • Vin dulceag.
      surse: DLRLC
    • Rachiul are coloarea roșcată, gustul dulceag. ȘEZ. IV 183.
      surse: DLRLC
    • Uite-o pară mălăiață și dulceagă, taman pe gustul crăieselor. ȘEZ. IX 121.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat (Despre manifestările oamenilor) Care vrea să pară prietenos.
    exemple
    • Mi-a vorbit pe un ton dulceag.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Jupînul... care cunoștea cît se întinde poimîinile cocoanei, zice dulceag: dar... știti că... mai este un contișor. CARAGIALE, O. I 325.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Dulce + sufix -eag.
    surse: DEX '98 DEX '09