15 definiții pentru dramaturgie dramaturghie

dramaturgíe sf [At: LM / V: (înv) vr ~ghíe sf / Pl: ~íi / E: fr dramaturgie] 1 Arta de a scrie piese de teatru, de a le pune în scenă și de a le interpreta. 2 Totalitatea operelor dramatice care aparțin unui scriitor, unei literaturi naționale, unei epoci sau genului dramatic. modificată

Mențiunea vr nu are sens în acel context. Posibil îvr? - cata

DRAMATURGÍE s. f. 1. Totalitatea operelor dramatice care aparțin unui popor, unei epoci, unei școli literare, unui scriitor etc. 2. Arta de a scrie piese de teatru, de a le pune în scenă și de a le interpreta. 3. Teoria, metoda și tehnica artei teatrale. – Din fr. dramaturgie.

DRAMATURGÍE s. f. 1. Totalitatea operelor dramatice care aparțin unui popor, unei epoci, unei școli literare, unui scriitor etc. 2. Arta de a scrie piese de teatru, de a le pune în scenă și de a le interpreta. – Din fr. dramaturgie.

DRAMATURGÍE s. f. 1. Totalitatea producțiilor dramatice care aparțin unui popor, unei epoci, unei școli literare etc. Dramaturgia sovietică.Repertoriul... cuprinde și piese din dramaturgia clasică. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 8/7. 2. Arta de a scrie piese de teatru și de a le pune în scenă; teoria construirii pieselor de teatru; artă dramatică. Curs de dramaturgie.

dramaturgíe s. f., art. dramaturgía, g.-d. dramaturgíi, art. dramaturgíei

dramaturgíe s. f., art. dramaturgía, g.-d. dramaturgíi, art. dramaturgíei

DRAMATURGÍE s. (LIT.) scenă, teatru. (A îmbogățit ~ românească.)

DRAMATURGÍE s.f. Totalitatea operelor dramatice ale unui popor, ale unei epoci etc. ♦ Arta de a scrie piese de teatru, de a le pune în scenă și de a le interpreta. [Gen. -iei. / cf. fr. dramaturgie, it. drammaturgia, germ. Dramaturgie, gr. dramatourgia].

DRAMATURGÍE s. f. 1. totalitatea operelor dramatice ale unui popor, ale unei epoci etc.; genul dramatic. 2. arta de a scrie piese de teatru, de a le pune în scenă și de a le interpreta. (< fr. dramaturgie, gr. dramaturgia)

DRAMATURGÍE f. 1) Totalitate a operelor dramatice ale unui scriitor, ale unei literaturi. 2) Arta și teoria scrierii și punerii în scenă a operelor dramatice. /<fr. dramaturgie

dramaturgie f. arta compozițiunii pieselor de teatru.

* dramaturgíe f. (vgr. dramaturgia. V. lit-urghie). Artă saŭ carte relativă la compozițiunea pieselor de teatru: Lessing a compus o însemnată dramaturgie.

dramaturghíe sf vz dramaturgie


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DRAMATURGÍE s. (LIT.) scenă, teatru. (A îmbogățit ~ românească.)

DRAMATURGIE. Subst. Dramaturgie, artă dramatică, artă teatrală, teatru; gen dramatic, specie dramatică. Operă dramatică, piesă (de teatru), piesuță (dim.), piesetă, scenetă, scheci; imbroglio; monodramă. Mimodramă, pantomimă. Dilogie, trilogie, tetralogie. Dramă; drama burgheză, drama romantică, drama realistă; dramă istorică, dramă socială, dramă psihologică; dramă lirică, dramă muzicală. Poem dramatic. Comedie, comedioară (dim.); comedie de caracter, comedie de moravuri, comedie de intrigă; mim, farsă, arlechinadă (rar), bufonadă (rar), pantalonadă (livr.); vodevil. Tragicomedie. Melodramă. Feerie, dramatizare. Dramaturg; tragic (rar); vodevilist (rar). Adj. Dramatic, comic, tragic, tragicomic, melodramatic, pantomimic. Vb. A dramatiza. V. actor, artă, artist, autor, literatură, proză, teatru.

Intrare: dramaturgie
dramaturgie substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dramaturgie dramaturgia
plural
genitiv-dativ singular dramaturgii dramaturgiei
plural
vocativ singular
plural
dramaturghie
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.