dezvoltare sf [At: CADE / Pl: ~tări / E: dezvolta] 1 Trecere prin diferite faze spre o treaptă superioară Si: evoluție, transformare. 2 Amplificare creatoare. 3 Extindere. 4 Creștere fizică. 5 Evoluție intelectuală. 6 Expunere amănunțită. 7 Degajare.

DEZVOLTÁRE, dezvoltări, s. f. Acțiunea de a (se) dezvolta și rezultatul ei. 1. Formă revoluționară a mișcării, de trecere de la o stare calitativă veche la alta nouă prin salturi, prin întreruperea continuității procesului evolutiv, prin transformarea cantității în calitate. Marxismul arată că istoria dezvoltării societății este în primul rînd istoria producției, istoria modurilor de producție care se succed de-a lungul veacurilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 353, 2/1. ♦ Extindere, creștere în proporții, în însemnătate, în forță. Dezvoltarea și progresul tehnicii devin problemă de bază pentru construirea socialismului și comunismului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 337, 2/1. ♦ Formare, creștere (în sens fizic sau intelectual). Corpul ei, încă în dezvoltare, avea mlădieri ca tulpinile subțiri și înalte la adierea vîntului. IBRĂILEANU, A. 52. 2. Expunere amănunțită (a unei idei, a unui subiect). 3. Producere, emanare, degajare. Reacția dintre sodiu și apă se face cu dezvoltare de căldură.

DEZVOLTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) dezvolta și rezultatul ei; creștere, evoluare; amplificare. [< dezvolta].

* dezvoltáre f. Acțiunea de a saŭ de a se dezvolta, de a spori, de a se desfășura: științele aŭ luat o mare dezvoltare.

DEZVOLTÁ, dezvólt, vb. I. 1. Refl. (Despre materie, fenomene) A trece prin diferite faze progresive, spre o treaptă superioară; a evolua, a se transforma. ♦ A se extinde dobândind proporții, însemnătate, forță; a crește, a se mări. ♦ (Despre ființe) A evolua crescând treptat (în sens fizic); a crește; (despre oameni) a evolua treptat (în ceea ce privește intelectul). 2. Tranz. A amplifica în mod creator (o doctrină, o teorie, o idee), a completa cu idei, cu informații noi. 3. Tranz. A expune amănunțit; a desfășura. Oratorul dezvoltă subiectul. 4. Tranz. A produce, a degaja. Unele fermentații dezvoltă căldură. – Et. nec.

dezvoltá [At: TDRG / Pzi: ~vólt / E: nct] 1 vr (D. materie, fenomene etc.) A trece prin diferite faze spre o treaptă superioară Si: a evolua, a se transforma. 2 vt A amplifica în mod creator (completând cu idei noi). 3 vt A se extinde (căpătând proporții, însemnătate, forță) Si: a crește, a se mări. 4 vr (D. ființe) A crește fizic. 5 vr (D. oameni) A evolua intelectual. 6 vt A expune în mod amănunțit Si: a desfășura. 7 vt A degaja.

DEZVOLTÁ, dezvólt, vb. I. 1. Refl. (Despre materie și despre fenomenele naturii și ale societății) A trece de la o stare calitativă veche la alta nouă, de pe o treaptă inferioară la alta superioară, de la simplu la complex. ♦ Tranz. A amplifica în mod creator (o doctrină, o teorie, o idee), a completa cu idei noi. ♦ A se extinde dobândind proporții, însemnătate, forță; a crește, a se mări. ♦ (Despre ființe) A evolua crescând treptat (în sens fizic); a crește; (despre oameni) a evolua treptat (în ceea ce privește intelectul). 2. Tranz. A expune în mod amănunțit; a desfășura. Oratorul dezvoltă subiectul. 3. Tranz. A produce, a degaja. Unele fermentații dezvoltă căldură. – Et. nec.

DEZVOLTÁ, dezvólt, vb. I. 1. Refl. (Despre materie și despre fenomenele naturii și ale societății) A trece, pe cale revoluționară, prin salturi, de la o stare calitativă veche la alta nouă, de la o treaptă inferioară la alta superioară, de la simplu la complex. În opoziție cu metafizica, dialectica privește natura nu ca o stare de repaus și de imobilitate, de stagnare și de neschimbare, ci ca o stare de mișcare și de schimbare neîntreruptă, de reînnoire și de dezvoltare neîntreruptă, în care întotdeauna se naște și se dezvoltă ceva, se distruge și dispare ceva. STALIN, PROBL. LEN. 554. ♦ Tranz. (Cu privire la o doctrină, o teorie etc.) A amplifica în mod creator, a completa cu noi teze. Lenin a dezvoltat și îmbogățit în noi condiții istorice, în epoca imperialismului, nemuritoarea învățătură a lui Marx și Engels despre eliberarea celor ce muncesc de sub jugul exploatării. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 1, 36. ♦ A se extinde dobîndind proporții, însemnătate, forță; a crește, a se mări. Pe baza marilor succese ale industrializării socialiste se dezvoltă în țara noastră și industria ușoară. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2387. ♦ (Despre plante, animale și oameni) A evolua crescînd treptat (în sens fizic), a crește; (numai despre oameni) a evolua treptat (în ceea ce privește intelectul). Copilul se dezvoltă normal. ▭ Animalele, ca și plantele, se dezvoltă în strînsă legătură cu condițiunile lor de trai, cu condițiunile mediului exterior. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 106, 9/2. ◊ Fig. Pe geamul meu răsar și se dezvoltă Măiestre flori de gheață argintie. NECULUȚĂ, Ț. D. 22. 2. Tranz. A expune în mod amănunțit; a desfășura. Oratorul dezvoltă subiectul. 3. Tranz. A produce, a degaja. Unele fermentații dezvoltă căldură.

DEZVOLTÁ vb. I. 1. refl. (Despre materie, fenomene) A trece de la o stare calitativă veche la alta nouă, de la o treaptă inferioară la alta superioară, de la simplu la complex. ♦ A crește, a evolua (treptat). 2. tr. (Fig.) A amplifica, a mări, a îmbogăți cu principii, cu teze noi. 3. tr. A expune pe larg, amănunțit. 4. tr. A produce, a crea, a degaja. [P.i. dezvólt. / < lat. disvolvere].

DEZVOLTÁ vb. I. refl. (despre materie, fenomene) a trece de la o stare calitativă veche la alta nouă, de la o treaptă inferioară la alta superioară, de la simplu la complex. ◊ a se extinde, a crește, a se mări. ◊ (despre ființe) a evolua treptat. II. tr. 1. a amplifica în mod creator (o doctrină, o teorie), a îmbogăți cu principii, cu teze noi. 2. a expune pe larg, amănunțit. 3. a produce, a emana, a degaja căldură, energie etc. (după lat. disvolvere)

A SE DEZVOLTÁ mă dezvólt intranz. 1) A trece printr-o serie de schimbări spre o treaptă superioară; a face progrese; a avansa; a înainta; a progresa; a propăși; a evolua. 2) A lua proporții (ca număr, intensitate etc.); a crește. 3) (despre ființe, plante) A se mări treptat și continuu; a crește. 4) (despre persoane) A evolua treptat sub aspect intelectual. /Orig. nec.

A DEZVOLTÁ dezvólt tranz. 1) A face să se dezvolte. 2) (doctrine, teorii etc.) A completa cu idei noi; a aprofunda; a adânci. 3) (subiecte, idei etc.) A expune în mod amănunțit; a reda pe larg; a desfășura. 4) (căldură, energie etc.) A face să se producă; a produce. /Orig. nec.

desvoltà v. 1. a face să crească: căldura desvoltă plantele; 2. a spori treptat, a perfecționa: a desvolta inteligența; 3. a expune cu amăruntul: a desvolta o cugetare. [Cf. învoltà; sensurile 2 și 3 după fr. développer].

desvoltare f. 1. acțiunea de a desvolta; 2. creștere treptată; 3. expunere amănunțită.

2) *dezvólt, a -á v. tr. (it. svoltare, a desfășura, a dezvolta, d. svolto, part. d. svólgere, lat. evólvere, a desfășura. V. dezvolb, revolt, boltă, voltă, holbez, volbură. – Dezvoltă, să dezvolte). Fac să crească: căldura dezvoltă plantele. Sporesc, amplific: școala dezvoltă inteligența. Desfășor (fig.): a dezvolta multă activitate. Produc: lemnele arzînd produc căldură. Expun pe larg, explic: a dezvolta o cugetare. V. refl. Progresez: societatea se dezvoltă.

dezvoltare s. f., g.-d. art. dezvoltării; pl. dezvoltări

dezvoltáre s. f., g.-d. art. dezvoltării; pl. dezvoltări

dezvolta (a ~) vb., ind. prez. 3 dezvoltă; conj. prez. 3 să dezvolte

dezvoltá vb., ind. prez. 1 sg. dezvólt, 3 sg. și pl. dezvóltă; conj. prez. 3 sg. și pl. dezvólte

dezvolta

DEZVOLTÁRE s. I. 1. v. creștere. 2. (BIOL.) dezvoltare embrionară = embriogeneză, embriogenie. 3. creștere, vegetație. (Perioadă de ~ a plantelor.) 4. v. evoluție. 5. v. progres. 6. curs, desfășurare, evoluție, mers, (Munt.) șiretenie. (~ evenimentelor.) 7. v. extindere. II. v. degajare.

DEZVOLTARE s. I. 1. creștere, mărire. (~ treptată a unei ființe.) 2. creștere, vegetație. (Perioadă de ~ a plantelor.) 3. devenire, evoluție, modificare, prefacere, schimbare, transformare. (Procesul ~.) 4. evoluție, înaintare, progres, propășire, mers-înainte, (pop.) ridicare, săltare. (înv.) pricopsire, progresie, prohorisire, (fig.) creștere. (~ societății.) 5. curs, desfășurare, evoluție, mers, (Munt.) șiretenie. (~ evenimentelor.) 6. amplificare, creștere, extensiune, extindere, lărgire, mărire. (~ schimburilor comerciale.) II. degajare, emanare, emanație, producere, radiere. (~ de căldură.)

DEZVOLTÁ vb. I. 1. a evolua. (O ființă care se ~.) 2. v. crește. 3. a se împlini. (S-a mai ~ fizicește.) 4. a crește, a trăi, a vegeta. (Ciupercile se ~ în sol bogat.) 5. a avansa, a evolua, a înainta, a progresa, a propăși, (înv.) a (se) pricopsi, a spori, (grecism înv.) a prohorisi, (fig.) a crește. (O țară care se ~ continuu.) II. v. degaja.

DEZVOLTA vb. I. 1. a crește, a se înălța, a se mări, (înv. și pop.) a odrăsli, (pop.) a se ridica, a sălta, a (se) zburătăci. (Ce mult s-a ~ copilul!) 2. a se împlini. (S-a mai ~ fizicește.) 3. a crește, a trăi, a vegeta. (Ciupercile se ~ în sol bogat.) 4. a avansa, a evolua, a înainta, a progresa, a propăși, (înv.) a (se) pricopsi, a spori, (grecism înv.) a prohorisi, (fig.) a crește. (O țară care se ~ continuu.) II. a degaja, a emana, a emite, a produce, a radia. (O sursă care ~ căldură.)

A se dezvolta ≠ a decădea

dezvoltare (fr. développement; germ. Durchführung; engl. development; it. sviluppo) 1. Procesul alterării pronunțate a unei unități a discursului muzical (motiv*, frază*, structură armonică, temă*, secțiune etc.). D. presupune variația*; dar o depășește prin aceea că afectează însăși identitatea unității asupra căreia se aplică. Operațiile (modalitățile sau procedeele) prin care se realizează d. sunt cele specifice variației (1) cărora li se adaugă: tronsonarea dezvoltatoare (tronsonarea efectuată în punctul cel mai caracteristic al unității dezvoltate) și reconsiderarea poziției metrice acesteia. 2. Secțiune a formei sonată*, situată între expoziție (1) și repriză (1), alcătuită dintr-un șir de procese dezvoltătoare bazate pe materialul muzical prezentat în expoziție, în care are loc travaliul tematic. D. poate fi analizată în mai multe subsecțiuni, pe criteriul condiției tonale, al structurii și provenienței materialului melodico-ritmic și armonic care o constituie. 3. Denumirea de d. este atribuită de muzicologia germ. și secțiunii centrale a fugii*, secțiune în care materialul tematic al expoziției este reluat în alte tonalități (2) (de preferință în tonalitatea relativei*) și tratat prin modalități variaționale specifice.

DEZVOLTÁRE s. f. (< dezvoltá, cf. lat. disvolvere): amplificare, transformare a unei părți de propoziție într-o propoziție corespunzătoare funcției acesteia (fenomen și termen corelativ cu contragere și sinonim cu expansiune – v.). Astfel: „Mergând pe stradă, s-a întâlnit cu un prieten” „În timp ce mergea pe stradă, s-a întâlnit cu un prieten” (complementul circumstanțial de timp dezvoltat în subordonată circumstanțială de timp); „S-a dus la bibliotecă pentru a citi” > „S-a dus la bibliotecă pentru ca să citească” (complementul circumstanțial de scop dezvoltat în subordonată circumstanțială de scop) etc.

ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE (A.I.D.; în engl. International Development Association – I.D.A.) v. ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE.

BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE (B.E.R.D.), instituție financiară interguvernamentală la care participă 39 de state, creată în 1991, la Londra, în scopul efectuării de operațiuni de credit pentru țările Europei Centrale și de Est. Este condusă de un consiliu al guvernatorilor, format din reprezentanții țărilor membre. Are un capital inițial de 10 miliarde ECU (12 miliarde dolari).

BANCA INTERNAȚIONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE / BANCA MONDIALĂ (B.I.R.D. / B.M.; în engl.: Internațional Bank for Reconstruction and Development / World Bank – I.B.R.D. / W.B.), agenție specializată guvernamentală (din 1947) în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Washington (S.U.A.), creată la 27 dec. 1945 în urma Conferinței de la Bretton Woods din 22 iul. 1944 (își începe activitatea la 25 iun. 1946), în scopul acordării de împrumuturi din fonduri proprii sau recuperate de pe piața de capital, țărilor în curs de dezvoltare, pentru finanțarea unor proiect economice, precum și al asistenței tehnice necesare. Sprijină nevoile de dezvoltare umană și socială pe termen lung, asigură împrumuturi financiare directe, furnizând suport în perioadele de criză în general populației din zonele subdezvoltate, folosește pârghii financiare pentru a promova politici-cheie și reforme instituționale, sprijină capitalul privat creând un climat favorabil investițiilor, asigură suport financiar pentru bunurile de larg consum indispensabile supraviețuirii populației în țările sărace. Cuprinde un ansamblu de trei instituții bancare asociate: Corporația Financiară Internațională (C.F.I.; în engl.: Internațional Finance Corporation – I.F.C.), fondată în 1956, 175 membri, Asociația Internațională pentru Dezvoltare (A.I.D.; în engl.: International Development Association – I.D.A.), fondată în 1960, 162 membri, Agenția pentru Garantarea Investițiilor Multilaterale (A.G.I.M.; în engl.: Multilateral Investment Guarantee Agency – M.I.G.A.), fondată în 1988, 154 de membri, toate trei cu sediul la Washington. România este membru B.I.R.D. / B.M. din 9 dec. 1972.

BANCA INTERNAȚIONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE (B.I.R.D.; în engl. International Bank for Reconstruction and Development), instituție bancară internațională guvernamentală, cu sediul la Washington, creată în 1945 (își începe activitatea în 1946), în scopul acordării de împrumuturi pentru finanțarea unor proiecte economice, precum și al asistenței tehnice necesare. Instituție specializată a O.N.U. din 1947, B.I.R.D. are 150 membri (1990), printre care și România (din 1972).

CONFERINȚA NAȚIUNILOR UNITE PENTRU COMERȚ ȘI DEZVOLTARE (în engl.: United Nations Conference on Trade and Development – U.N.C.T.A.D.) v. O.N.U..

FONDUL INTERNAȚIONAL PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII (F.I.D.A.; în engkl.: International Fund for Agricultural Development – I.F.A.D.), agenție specializată guvernametală în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creată ca instituție financiară internațională în iun. 1976 (ca un rezultat al Conferinței Mondiale a Alimentației din 1974), în scopul finanțării de proiect agricole în regiunile și țările cele mai puțin dezvoltate ale planetei. F.I.D.A. are 161 state membre (2002), printre care și România (membru fondator).

ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE INDUSTRIALĂ (O.N.U.D.I.; în engl. United Nations Industrial Development Organization – U.N.I.D.O.), agenție specializată guvernamentală (din 1984) în cadrul O.N.U., cu sediul la Viena (Austria), creată la 17 dec. 1966 (își începe activitatea în 1967), în scopul promovării și accelerării procesului de industrializare în țările în curs de dezvoltare, facilitării transferului de tehnologie și a investițiilor și al coordonării tuturor activităților în acest domeniu desfășurate de alte organisme ale Națiunilor Unite. Până în 1984 a funcționat ca organ permanent, specializat, al Adunării Generale a O.N.U. O.N.U.D.I. are 169 membri (2002), printre care și România (din 1 ian. 1967).

ORGANIZAȚIA PENTRU COOPERARE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ (O.C.D.E. în engl.: Organization for Economic Cooperation and Development – O.E.C.D.; în fr.: Organisation de Cooperation et de Développement Economique – O.C.D.E.), organizație internațională guvernamentală, cu sediul la Paris (Franța), creată la 30 sept. 1961, ca succesoare a Organizației Europene pentru Cooperare Economică înființată în 1948. Reprezintă un forum pentru discutarea și coordonarea activităților sociale și economice ale țărilor membre, propunându-și să favorizeze expansiunea lor economică și dezvoltarea pe baze multilaterale a comerțului mondial. Are 30 de membri (2001): Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Rep. Coreea, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Japonia, Luxemburg, Marea Britanie, Mexic, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, S.U.A., Suedia, Turcia, Ungaria. În domeniul energiei (convenționale și nucleare) cea mai mare parte a activității organizației se desfășoară în cadrul a două agenții create de Consiliul O.C.D.E. în acest scop: – Agenția Internațională pentru Energie (în engl.: International Energy Agency – I.E.A.), cu sediul la Paris (Franța), creată în 1974, în scopul cooperării în problemele privind energia. Are 26 de membri (ai O.C.D.E., cu excepția Rep. Coreea, Mexicului, Poloniei și Ungariei). – Agenția O.C.D.E. pentru Energie Nucleară (O.E.C.D.; în engl.: Nuclear Energy Agency – N.E.A.), cu sediul la Seine, Saint-Germain (Franța), creată în 1958, în scopul promovării folosirii energiei nucleare în scopuri pașnice. Are 28 membri (ai O.C.D.E., cu excepția Noii Zeelande și Poloniei). Principalul organ este Consiliul Ministerial (în care sunt reprezentate toate țările membre), asistat de un Comitet Executiv (14 membri) și de un Secretariat general. Marea parte a activității sale se desfășoară în grupuri de lucru și în peste 200 de comitete specializate.

PROGRAMUL NAȚIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE (P.N.U.D.; în engl: United Nations Development Programme – U.N.D.P.), organ subsidiar al Adunării Generale a O.N.U. de asistență multilaterală, cu sediul la New York, creat în 1965, în scopul de a sprijini eforturile țărilor în curs de dezvoltare pentru folosirea eficientă a resurselor naturale și a potențialului uman. Resursele P.N.U.D. provin din contribuții voluntare ale statelor membre ale O.N.U. și ale unor organizații internaționale.