2 intrări
17 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZASIMILARE, dezasimilări, s. f. Dezasimilație. – V. dezasimila.
DEZASIMILARE, dezasimilări, s. f. Dezasimilație. – V. dezasimila.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezasimilare sf [At: DDRF / Pl: ~lări / E: dezasimila] Dezasimilație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZASIMILARE s.f. Acțiunea de a (se) dezasimila și rezultatul ei; denutriție; dezasimilație. [<dezasimila].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZASIMILA, pers. 3 dezasimilează, vb. I. Refl. A suporta un proces de dezasimilație. – Din fr. désassimiler.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZASIMILA, pers. 3 dezasimilează, vb. I. Refl. A suporta un proces de dezasimilație. – Din fr. désassimiler.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezasimila vi [At: CADE / S și: desa~ / Pzi: 3 ~lează / E: fr désassimiler] (D. unele substanțe complexe, specifice organismelor vii) A se transforma în substanțe simple și nespecifice, devenind neasimilabile.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZASIMILA vb. I. tr., refl. (Despre substanțele complexe din organism) A (se) transforma în substanțe mai simple și nespecifice pe care organismul le elimină. [Cf. fr. désassimiler].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZASIMILA vb. tr., refl. (despre substanțele complexe din organism) a (se) transforma în substanțe mai simple și nespecifice, pe care organismul le elimină. (< fr. désassimiler)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
* dezasimiléz v. tr. (fr. désassimiler). Disimilez, fac să nu maĭ fie asociat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* disimiléz v. tr. (compus ca a-similez, di-simulez. Fr. dissimiler). Gram. Fac să nu maĭ semene precum: tulbure îld. turbure(ca să nu fie doĭ r în acelașĭ cuvînt). Chim. Prefac substanțele animale orĭ vegetale în substanțe brute cu compozițiune chimică maĭ simplă. – Și dezasimilez. V. dessemăn.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezasimilare (desp. de-za-/dez-a-) s. f., g.-d. art. dezasimilării; pl. dezasimilări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!dezasimilare (de-za-/dez-a-) s. f., g.-d. art. dezasimilării; pl. dezasimilări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezasimilare s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezasimilării; pl. dezasimilări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezasimila (a ~) (desp. de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 1 sg. dezasimilez, 3 dezasimilează; conj. prez. 1 sg. să dezasimilez, 3 să dezasimileze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!dezasimila (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezasimilează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezasimila vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 3 sg. dezasimilează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEZASIMILARE s. v. dezasimilație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dezasimilare ≠ asimilare
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: de-za-, dez-a-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: de-za-, dez-a-
verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dezasimilare, dezasimilărisubstantiv feminin
- 1. Denutriție, dezasimilație. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: denutriție dezasimilație antonime: asimilare
etimologie:
- dezasimila DEX '09 DEX '98 DN
dezasimilaverb
- 1. A suporta un proces de dezasimilație. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- désassimiler DEX '09 DEX '98 DN