8 definiții pentru dezasimilare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZASIMILARE, dezasimilări, s. f. Dezasimilație. – V. dezasimila.
DEZASIMILARE, dezasimilări, s. f. Dezasimilație. – V. dezasimila.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezasimilare sf [At: DDRF / Pl: ~lări / E: dezasimila] Dezasimilație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZASIMILARE s.f. Acțiunea de a (se) dezasimila și rezultatul ei; denutriție; dezasimilație. [<dezasimila].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezasimilare (desp. de-za-/dez-a-) s. f., g.-d. art. dezasimilării; pl. dezasimilări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!dezasimilare (de-za-/dez-a-) s. f., g.-d. art. dezasimilării; pl. dezasimilări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezasimilare s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezasimilării; pl. dezasimilări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEZASIMILARE s. v. dezasimilație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dezasimilare ≠ asimilare
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: de-za-, dez-a-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dezasimilare, dezasimilărisubstantiv feminin
- 1. Denutriție, dezasimilație. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: denutriție dezasimilație antonime: asimilare
etimologie:
- dezasimila DEX '09 DEX '98 DN