2 intrări

34 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

curent, ~ă [At: (a. 1817) URICARIUL V, 27/5 / V: cor~ / Pl: ~nți, ~e, (rar, sn) ~uri / E: fr courant] 1 a (Îs) Apă ~ Apă care curge la robinet. 2 a (Îas) Instalație de apă potabilă care poate fi folosită permanent în locuințe. 3 a (D. vorbire) Fluent. 4 a (D. scriere) Cursiv. 5 a (D. an, lună etc.) Care este în curs Si: prezent. 6-7 a, av De fiecare zi Si: cotidian, zilnic. 8 a (Îs) Cont ~ Cont deschis la bancă de o persoană sau o instituție, unde se depun și de unde se ridică sumele pentru a fi utilizate după nevoi. 9 a (D. prețuri) Existent la un moment dat Si: în curs. 10 a (Îs) Monedă ~ă Monedă cu valoare circulatorie. 11-12 a, av Obișnuit. 13 sm (Șîs ~ de aer) Deplasare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de temperatură Si: flux. 14 sm Deplasare a unui lichid în direcția pantei Si: curgere, curs. 15 sm Debit. 16 sm (Șîs ~ electric) Deplasare ordonată, într-o anumită direcție, a purtătorilor de sarcină electrică. 17 sm (Îs) ~ electric continuu Curent (16) electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp. 18 sm (Îs) ~ electric alternativ Curent (16) electric al cărui sens și a cărui intensitate variază periodic în timp. 19 sm Intensitate a curentului (16) electric. 20 sn Ansamblu de idei, opinii (politice, științifice, artistice, religioase etc.) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni. 21 sn (Îs) ~ literar (sau artistic) Mișcare literară sau artistică, care reunește un număr de scriitori (sau de artiști) pe baza unui program estetic și a unor înclinații (relativ) comune. 22 sn (Îe) A fi (sau a se pune) la ~ A se informa cu privire la un lucru, la o activitate etc.

CURÉNT, -Ă, curenți, -te, adj., s. m., s. n. I. Adj. 1. (Despre vorbire) Curgător, ușor, fluent. 2. (Despre an, lună) Care este în curs; prezent. ♦ De fiecare zi, zilnic; actual. Lucrări curente.Cont curent = cont deschis de o unitate bancară unui client pentru păstrarea mijloacelor bănești ale acestuia și efectuarea unor operații curente (plăți și încasări). 3. (Despre prețuri) Existent într-un moment dat; în curs. ◊ Monedă curentă = monedă cu valoare circulatorie. ♦ Care circulă; obișnuit, uzual. Expresii curente. 4. (În sintagma) Apă curentă = instalație de apă potabilă care poate fi folosită în permanență în locuințe. II. S. m. 1. (Și în sintagma curent de aer) Deplasare, mișcare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de presiune; flux. 2. Mișcare a apei în direcția pantei; curs. ◊ Curent marin (sau oceanic) = formă de mișcare a apelor oceanice sau maritime, cauzată de vânturile regulate sau periodice, de diferențele de temperatură și salinitate etc. 3. (Și în sintagma curent electric) Deplasare ordonată, într-o anumită direcție, a purtătorilor de sarcină electrică. ◊ Curent electric continuu = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp. Curent electric alternativ = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate variază periodic în timp. ♦ Intensitate a curentului electric. III. S. n. Ansamblu de idei, opinii (politice, științifice, artistice) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni. ◊ Curent literar (sau artistic) = mișcare artistică sau literară care reunește un număr de scriitori sau de artiști în baza unui program estetic și a unor înclinații (relativ) comune. ◊ Expr. A pune (sau a ține pe cineva) în (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru. – Din fr. courant.

CURÉNT, -Ă, curenți, -te, adj., s. m., s. n. I. Adj. 1. (Despre vorbire) Curgător, ușor, fluent. 2. (Despre an, lună) Care este în curs; prezent. ♦ De fiecare zi, zilnic; actual. Lucrări curente.Cont curent = cont deschis la bancă de o întreprindere, de o instituție sau de persoane particulare, unde se depun și de unde se ridică sumele pentru a fi utilizate după nevoie. 3. (Despre prețuri) Existent într-un moment dat; în curs. ◊ Monedă curentă = monedă cu valoare circulatorie. ♦ Care circulă; obișnuit, uzual. Expresii curente. 4. (În sintagma) Apă curentă = instalație de apă potabilă care poate fi folosită în permanență în locuințe. II. S. m. 1. (Și în sintagma curent de aer) Deplasare, mișcare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de temperatură; flux. 2. Mișcare a apei în direcția pantei; curs. ◊ Curent marin (sau oceanic) = mișcare a apei în mări și oceane. 3. (Și în sintagma curent electric) Deplasare ordonată, într-o anumită direcție, a purtătorilor de sarcină electrică. ◊ Curent electric continuu = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp. Curent electric alternativ = curent electric al cărui sens și a cărui intensitate variază periodic în timp. ♦ Intensitate a curentului electric. III. S. n. Ansamblu de idei, opinii (politice, științifice, artistice) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni. ◊ Curent literar (sau artistic) = mișcare artistică sau literară care reunește un număr de scriitori sau de artiști în baza unui program estetic și a unor înclinații (relativ) comune. ◊ Expr. A pune (sau a ține pe cineva) în (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru. – Din fr. courant.

CURÉNT s.m. 1. Deplasare a unei mase de aer cauzată de o diferență de temperatură și de presiune. 2. Curs al apei, mișcare a lichidelor în direcția pantei lor. ◊ Curent marin = mișcare care antrenează mase mari de apă din masa oceanelor și a mărilor. 3. (Fiz.) Sarcină electrică în mișcare. 4. (Mar.) Parâmă ce trece printr-un sistem de scripeți cu care se ridică bărcile. [< fr. courant].

CURÉNT, -Ă adj. 1. (Despre vorbire) Curgător, fluent. 2. (Despre an, lună) În curs; prezent. ♦ (Fig.) Obișnuit, uzual. 3. Apă curentă = apă care curge de la robinet. [< fr. courant].

CURÉNT s.n. Ansamblu de idei, de opinii (politice, științifice, artistice etc.) adoptate la un moment dat de un număr mare de oameni. ◊ Curent literar = mișcare literară de o anumită amploare, care constituie o rezultantă generală a tendințelor unei anumite epoci. [< fr. courant].

CURÉNT, -Ă I. adj. 1. (despre vorbire) curgător, fluent. 2. (despre an, lună) în curs; prezent. ◊ (fig.) care circulă; obișnuit, uzual. 3. apă ~ă = apă care curge de la robinet. 4. (mat.) punct ~ = punct mobil care parcurge o curbă. II. s. m. 1. deplasare a unei mase de apă sau de aer într-o anumită direcție. 2. mișcare orientată a particulelor încărcate cu sarcini electrice. 3. parâmă ce trece printr-un sistem de scripeți cu care se ridică bărcile. III. s. n. ansamblu de idei, de teorii politice, științifice, artistice etc., rezultantă generală a tendințelor unei anumite epoci. ♦ a se pune (sau a se ține) la ~ = a se informa. (< fr. courant)

CURÉNT3 ~e n. Ansamblu de teorii, idei, opinii (politice, științifice, artistice etc.) care își găsesc un număr mare de adepți. ◊ A pune (sau a ține pe cineva) la ~ a informa pe cineva asupra unei chestiuni. A fi (sau a se pune sau a se ține) la ~ a se informa despre mersul unui lucru. /<fr. courant

CURÉNT1 ~ți m. 1) Mișcare a apei în direcția pantei. ◊ ~ marin deplasăre de apă în mări și oceane, provocată de maree, de înclinarea nivelului mării, de vânturi etc. 2) Mișcare de aer cauzată de diferența de temperatură. ◊ A-l trage pe cineva ~tul a răci fiind expus la un flux de aer în interiorul unei clădiri. 3) fiz. Sarcină electrică aflată în mișcare. ~ continuu. ~ alternativ. /<fr. courant

CURÉNT4 adv. Liber, fără efort. A vorbi o limbă ~. /<fr. courant

CURÉNT2 ~tă (~ți, ~te) 1) (despre unități de timp) Care este în curs; în care ne aflăm. Anul ~. 2) Care are loc în mod obișnuit; de fiecare zi; zilnic; cotidian. Chestiuni ~te.Cont ~ cont la o bancă unde sumele se depun și se ridică la necesitate. 3) (despre prețuri) Care există în timpul de față; în curs; actual. ◊ Monedă ~tă monedă care circulă; monedă valabilă. 4) (despre vorbire) Care se produce ușor, fără efort; curgător; fluent; cursiv. 5): Apă ~tă apă care vine prin țevi la robinete și poate fi folosită în orice moment. /<fr. courant

curent n. 1. mișcarea apei într’o direcțiune oarecare: curent marin; 2. fluid în mișcare: curent electric, magnetic; curent de aer, vânt ce suflă necontenit; 3. mers treptat, înlănțuire, succesiune de fapte: curent de idei, de afaceri; a fi în curent: a) a fi bine informat, a cunoaște o afacere; b) a nu fi înapoi cu o lucrare, cu contabilitatea. ║ a. 1. care curge într’una: apă curentă; 2. prezent, actual: luna curentă; 3. care are curs legal: monedă curentă; cont curent, statul care indică exact pasivul și activul între un bancher și clientul său; mână curentă, registru în care se înscriu imediat toate operațiunile comerciale; preț curent, curs general al mărfurilor la un moment dat.

*curént, -ă adj. (lat. cúrrens, -éntis, care curge, d. cúrrere, a curge; fr. courant, V. curg, con-curs). Care curge, curgător: apă curentă. Fig. Monetă curentă, care are curs, care umblă. Afacerĭ curente, ordinare, de toate zilele. Cont curent, situațiunea respectivă a datoriilor între doĭ comercianțĭ. Lună curentă, an curent, care n’a trecut încă, prezent. Mînă curentă, registru curent, în care se înscriŭ imediat toate operațiunile comerciale. Preț curent, tarif, tabloŭ de prețurĭ ale uneĭ zile, uneĭ lunĭ ș. a. S. m. și n., pl. e și urĭ. Cursoare, mișcarea (bătaĭa) apeĭ, a aeruluĭ orĭ a fluiduluĭ într’o direcțiune: curente marine, aeriene, electrice. Curent de aer, vînt, maĭ ales în locurĭ strimte, într’o casă cu ferestrele sparte ș. a.: nu sta în curent, că răceștĭ. Fig. Mersu ideilor, afacerilor, științeĭ. A fi în (saŭ la) curent cu ceva, în curentu unuĭ lucru, a ști, a nu fi în urmă. A fi în curent cu lucrările, a nu fi întîrziat, a nu fi rămas în urmă. Pornire, tendență: în oraș există doŭă curente. V. anafor și firu (apeĭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

curént1 adj. m., pl. curénți; f. curéntă, pl. curénte; număr curent abr. nr. crt.

curént3 (mișcare artistică, de idei) s. n., pl. curénte

curént2 (mișcare de aer, a mării ) s. m., pl. curénți

curént (artistic, de idei) s. n., pl. curénte

curént adj. m., pl. curénți; f. sg. curéntă, pl. curénte

curént (de aer, marin) s. m., pl. curénți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CURÉNT s. 1. (FIZ.) flux. (~ de particule.) 2. v. curs. 3. v. mișcare.

arată toate definițiile

Intrare: curent (adj.)
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curent
  • curentul
  • curentu‑
  • curentă
  • curenta
plural
  • curenți
  • curenții
  • curente
  • curentele
genitiv-dativ singular
  • curent
  • curentului
  • curente
  • curentei
plural
  • curenți
  • curenților
  • curente
  • curentelor
vocativ singular
plural
Intrare: curent (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curent
  • curentul
  • curentu‑
plural
  • curenți
  • curenții
genitiv-dativ singular
  • curent
  • curentului
plural
  • curenți
  • curenților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)