3 intrări

43 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CREÁSTĂ, creste, s. f. 1. Excrescență cărnoasă, de obicei roșie și dințată, sau moț de pene pe care le au pe cap unele păsări. ◊ Compus: creasta-cocoșului = a) plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roșii sau galbene, reunite la vârful tulpinii în formă de creastă ondulată (Celosia cristata); b) numele a două specii de ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a frunzelor (Polystichum braunii și lobatum); c) numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina cărnoasă, groasă, foarte ramificată (Clavaria flava). ♦ (Anat.) Proeminență osoasă alungită și cu marginea ascuțită. 2. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui copac, a unui val de apă etc. 3. Coamă de acoperiș. 4. (În sintagma) Creastă de taluz = linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu. – Lat. crista. corectată

CRÉȘTE, cresc, vb. III. 1. Intranz. (Despre oameni, animale și plante sau despre părți ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. ◊ Expr. Să crești mare! formulă de salut sau de mulțumire, adresată de obicei unui copil. A crește văzând cu ochii = a crește neobișnuit de repede. ♦ (Despre anumite părți ale corpului) A se reface, a se regenera. ♦ Fig. (Despre oameni) A-și ridica nivelul profesional, cultural, etc.; a evolua. 2. Intranz. A-și petrece copilăria, a trăi primii ani din viață (într-un loc). 3. Tranz. A îngriji, a educa (un copil). ♦ A prăsi, a înmulți, a îngriji animale sau păsări. ♦ (Rar) A cultiva plante. 4. Intranz. A se mări, a spori (ca număr, volum, intensitate, durată etc.). ◊ Expr. A crește inima (în piept) sau a-i crește (cuiva) inima (sau sufletul), se spune când cineva simte o bucurie, o mulțumire deosebită. ♦ Fig. (Despre corpuri în mișcare) A se vedea din ce în ce mai mare (pe măsură ce se apropie). 5. Intranz. (Despre aluat) A se umfla, a se ridica prin dospire. 6. Intranz. (Despre ape) A-și mări volumul, a se umfla. [Perf. s. crescúi, part. crescút] – Lat. crescere.

CRÉȘTE, cresc, vb. III. 1. Intranz. (Despre oameni, animale și plante sau despre părți ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. ◊ Expr. Să crești mare! formulă de salut sau de mulțumire, adresată de obicei unui copil. A crește văzând cu ochii = a crește neobișnuit de repede. ♦ (Despre anumite părți ale corpului) A se reface, a se regenera. ♦ Fig. (Despre oameni) A-și ridica nivelul profesional, cultural, etc.; a evolua. 2. Intranz. A-și petrece copilăria, a trăi primii ani din viață (într-un loc). 3. Tranz. A îngriji, a educa (un copil). ♦ A prăsi, a înmulți, a îngriji animale sau păsări. ♦ (Rar) A cultiva plante. 4. Intranz. A se mări, a spori (ca număr, volum, intensitate, durată etc.). ◊ Expr. A crește inima (în piept) sau a-i crește (cuiva) inima (sau sufletul), se spune când cineva simte o bucurie, o mulțumire deosebită. ♦ Fig. (Despre corpuri în mișcare) A se vedea din ce în ce mai mare (pe măsură ce se apropie). 5. Intranz. (Despre aluat) A se umfla, a se ridica prin dospire. 6. Intranz. (Despre ape) A-și mări volumul, a se umfla. [Perf. s. crescúi, part. crescút] – Lat. crescere.

creastă sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~este / E: ml crista] 1 Excrescență cărnoasă (de obicei roșie), dințată, pe capul unor păsări. 2 (Bot; reg; îc) ~ta-cocoșului Plantă ierboasă (Celosia cristata) cu flori mici roșii sau galbene, reunite în vârful tulpinii pe o axă dilatată în formă de creastă ondulată. 3 (Bot; reg; îae) Plantă ierboasă cu flori roșii sau liliachii Si: brabăn (Dentaria grandulosa). 4-5 (Bot; reg; îae) Plantă ierboasă cu foi lanceolate, cu spori de mărime mijlocie, foarte bombați, sau cu spori foarte mici, aproape plani, dispuși pe fața interioară a frunzelor (Aspidium Braunit sau lobatum). 6 (Bot; reg; îae) Talpa-gâștei (Chenopodium rubrum). 7 (Bot; reg; îae) Ciupercă mare fragilă, comestibilă, cu tulpina cărnoasă, albă, care se pune la uscat Si: (reg) barba-caprei, burete-creț, meloșel, opintici, togmăgel (Dryodon carelloides). 8 (Bot; reg; îae) Rămurele (Ramaria borytis). 9 (Bot; reg; îae) Iarba-ficatului. 10 (Bot; reg; îae) Clocotici (Rhinantus alpinu). 11 (Bot; reg; îae) Moțul-curcanului (Amaranthus condatus). 12 (Bot; reg; îae) Spilcuțe (Tanacetum vulgare). 13 (Bot; reg; îc) ~ta-găinii Rămurele. 14 (Bot; reg; îc) ~-măruntă Togmăgel (Ramaria crispata). 15 (Pan) Moț de pene (de altă culoare) la capul unor specii de păsări. 16 (Pan) Pieptănătură în formă de creastă. 17 (Fig) Tăietură lungă și îngustă. 18 (Fig) Crestătură. 19 (Spc; șîs) ~estele crăcilor Fiecare dintre cele două scobituri în osia din spate a carului. 20 (Spc) Parte de jos a trunchiului de copac tăiat în unghi ascuțit. 21 Bucată tăiată din ceva crestat. 22 (Psr) Crestălău. 23 Parte superioară a unui zid acoperit de streașină. 24 Vârf al casei țărănești, adesea împodobit cu figuri sculptate în lemn. 25 Ornament în zigzag. 26 (Spc; îc) ~ta-găinii Ornament incizat pe mobile. 27 Parte a unei plante care prezintă crestături. 28 Parte de sus a unui obiect formată din colțuri, ca o creastă (1) de cocoș. 29 Vârfuri ale unui șir de munți, formând un contur cu ridicături și adâncituri. 30 Partea cea mai înaltă, în formă de linie, a unui val. 31 Vârf al unui arbore. 32 (Spc) Vârf al molidului, crescut în ultimul an. 33 Ridicătură lungă și îngustă. 34 (Atm) Proeminență osoasă. 35 Coamă de acoperiș. 36 (Îs) ~ de taluz Linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu. corectată

crește [At: COD. VOR. 145/3 / V: (înv) ~eaș- / Pzi: cresc / E: ml crescere] 1 vi (D. animale și păsări sălbatice) A se naște și a se mări treptat, până la maturitate. 2 vi (D. animale și păsări sălbatice) A se dezvolta, facându-se mai mare, înalt, gros etc. 3 vi A trăi. 4-5 vi (Îe) (Să) ~ti (sau, îrg, creștere-ai) mare! Formulă de salut sau de mulțumire (adresată unui copil). 6 vi (D. plante; îlv) A ~ împrejur A se întinde. 7 vi (Îe) A ~ văzând cu ochii (sau ca din apă) A crește foarte repede. 8 vi (Pop; îlv) A ~ în burtă (sau a ~ carnea pe cineva) A se îngrășa (de prea multă mâncare). 9 vi (Pfm; îe) A ~ carnea pe cineva A-i merge cuiva bine. 10 vi (Pfm; îae) A fi mulțumit. 11-12 vi (Pfm) A ~ inima din (sau în) cineva ori a-i ~ cuiva sufletul sau pieptul A simți o mare bucurie sau mulțumire. 13 vi (D. o parte a corpului unui animal) A ajunge în starea originală. 14 vi A se face la loc Si: a se reface. 15 vi (D. păr, pene etc.) A apărea. 16 vi (Adesea îoc a descrește, a se micșora, a scădea) A se ivi (în depărtare) și a se mări prin apropiere. 17 vi (D. ape) A se umfla. 18 vi (D. aluat) A-și mări volumul. 19 vi (D. zile, nopți, vreme, timp; adesea îoc a descrește, a se micșora, a scădea) A dura mai mult. 20 vi (D. zgomote, sunete, glas etc.; adesea îoc a descrește, a se micșora, a scădea) A deveni mai puternic (în vibrații). 21 vi (D. națiuni, popoare; adesea îoc a descrește, a scădea) A se înmulți ca număr. 22 vi (D. avere, bunuri; adesea în opoziție a descrește, a se micșora, a scădea) A spori ca număr, valoare etc. 23 vi (De obicei, cu determinări care indică substanța înlocuită; adesea îoc a se micșora, a scădea, a descrește) A deveni mai puternic și mai greu de suportat. 24 vi (D. defecte ale obiectelor; adesea îoc a se micșora, a scădea, a descrește) A deveni mai intens și mai adânc. 25 vi (D. boli, simptome, epidemii etc.) A se întinde pe o arie mai mare. 26 vi (D. forme de teren) A deveni mai mare, prin apropiere. 27 vi (D. oameni sau acțiunile, manifestările etc. lor) A progresa. 28 vi (D. ape) A se umfla. 29 vi (D. nivelul apelor) A se ridica. 30 vi (D. aluat, pâine, cozonac etc.) A-și mări volumul prin dospire. 31 vi (Îvr; d. lână) A deveni mai mare. 32 vi (Rar; d. timp sau unități de timp) A deveni mai lung. 33 vi (D. timp sau unități de timp) A se adăuga. 34 vi (D. ură) A se mări. 35 vt (C.i. copii) A îngriji să se dezvolte bine. 36 vt (C.i. plante) A cultiva. 37 vt (C.i. animale) A prăsi. 38 vt (C.i. copii) A educa. 39 vt (C.i. copii) A instrui. 40 vi (D. oameni) A-și ridica nivelul profesional, cultural etc. corectată

CREÁSTĂ, creste, s. f. 1. Excrescență cărnoasă, de obicei roșie și dințată, sau moț de pene pe care le au la cap unele păsări. ◊ Compus: creasta-cocoșului = a) plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roșii sau galbene, reunite la vârful tulpinii în formă de creastă ondulată (Celosia cristala); b) numele a două specii de ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a frunzelor (Polystichum braunii și lobatum); c) numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina cărnoasă, groasă, foarte ramificată (Clavaria flava). ♦ (Anat.) Proeminență osoasă. 2. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui copac, a unui val de apă etc. 3. Coamă de acoperiș. 4. (În sintagma) Creasta de taluz = linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu. – Lat. crista.

CREÁSTĂ, creste, s. f. 1. Excrescență cărnoasă, roșie, dințată, pe care o au la cap unele păsări. În pod miaună motanii la curcani vînătă-i creasta Și cu păsuri melancolici meditînd umblă-n ogradă. EMINESCU, N. 42. Creastă bătută = creastă îndesată. Nu apucă bine să arunce grăunțele și, pe dată, din toate colțurile ogrăzii, răsăriră găini negre, albe, cocoși cu creasta bătută, puici bogliete, rațe leșești. DUNĂREANU, N. 20. ◊ Compus: creasta-cocoșului = a) nume dat mai multor plante erbacee cu flori mici, roșii sau galbene (Celosia cristata); b) numele unei ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a foilor (Aspidium Braunii); c) numele unei ciuperci comestibile (Clavaria flava). 2. Moț de pene pe care-l au unele păsări pe cap. Și cînd aproape să scot pupăza afară, nu știu cum se face, că mă spariu de creasta ei cea rotată. CREANGĂ, A. 53. Pupăze cu creste bălțate, grauri pestriți, sitari, dropii și ierunci, toate picau ca fermecate cînd ieșea el la vînătoare. ODOBESCU, S. III 180. Rîndunea cu albă creastă, Nu mai bate la fereastră. ALECSANDRI, P. P. 332. ♦ Fig. Frizură, pieptănătură. Locotenentul, dînd de lumină și de lume, își îndreptă creasta, își trase tunica de la spate și, făcînd doi pași, se opri. D. ZAMFIRESCU, R. 161. 3. Partea cea mai de sus (uneori cu colțuri și crestături) a unui munte (v. vîrf), a unei case (v. coamă), a unei fortificații (v. crenel), a unui copac, a unui val de apă etc. Dincoace muntele, namilă naltă, Căpățînoasă, cu creasta de cremene. DEȘLIU, G. 26. Cu noaptea în cap, unele căruțe răsăreau pe creasta șoselei. PREDA, Î. 135. Călare pe creasta casei, bătea cuie în șindrilă. STANCU, D. 147. Sub cei doi ulmi, cu creasta înfiorată de vînt, apa țîșnește cristalină. C. PETRESCU, S. 141. Trei pruni frățîni, ce stau să moară, își scutur creasta lor bolnavă. GOGA, P. 19. Cei doi pescari... stăteau în ușa colibei, privind în tăcere crestele spumoase. DUNĂREANU, CH. 187. Voinicii cai spumau în salt; Și-n creasta coifului înalt Prin vulturi vîntul viu vuia. COȘBUC, P. I 56. Țevile ce-i pîndesc de pe crestele fortului... ODOBESCU, S. III 592. Nici o lampă nu strălucea pe creasta crenelurilor. NEGRUZZI, S. II 48.

CRÉȘTE, cresc, vb. III. 1. Intranz. (Despre oameni, animale, plante) A se mări treptat, ca rezultat al. procesului vieții; a se dezvolta. Ciripiți acolo Păsăruici golașe, Ciripiți și creșteți Ca copilu-n fașe. GOGA, C. P. 13. Băiatul, de ce creștea d-aia se făcea mai isteț. ISPIRESCU, L. 41. Văd iarba cum crește din pămînt. CREANGĂ, P. 243. Și crescu și se făcu mare ca brazii codrilor. EMINESCU, N. 4. ◊ (Determinat prin «mare») De trei ani de cînd nu l-am văzut, o fi crescut mare și m-o fi uitat. ALECSANDRI, T. I 183. ◊ (Poetic) Vom crește bogați și puternici și dîrji, Cum crește în basm făt-frumosul. BANUȘ, B. 125. Dar amurgul palid a-nceput să scadă. Noaptea, ca un abur, crește din zăpadă. TOPÎRCEANU, S. A. 28. ◊ Fig. Din fiece piept de ogor Crește poemul spicului roditor. DEȘLIU, G. 19. ◊ Expr. Să crești mare! formulă cu care se răspunde la salut unui copil sau cu care i se mulțumește pentru un serviciu. Bună seara... ziseră copiii.-Să creșteți mari! zise o babă. RETEGANUL, P. II 34. A crește văzînd cu ochii = a crește neobișnuit de repede. Grîul, păpușoiul creșteau văzînd cu ochii. CAMILAR, TEM. 102. Tase e voinic și crește văzînd cu ochii. SADOVEANU, M. C. 196. Purcelul începe a se înfiripa și a crește văzînd cu ochii. CREANGĂ, P. 76. ♦ (Despre păr, pene, unghii și în general despre părți ale corpului) A se ivi și a se dezvolta; a deveni mare. Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe. EMINESCU, O. I 176. Ce-ai pățit, ce ți-a crescut în spinare? ALECSANDRI, T. 438. Grijește-ne o lună, două, Să ne crească pene nouă, Să putem și noi zbura. JARNÍK-BÎRSEANU, 205. Crește barba fără veste. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 367. ♦ (Despre o parte a corpului tăiată, ruptă; adesea determinat prin «la loc») A se reface, a se regenera. Unghia zdrobită crește la loc. 2. Intranz. (Despre oameni, urmat de un adverb sau de determinări introduse prin prep. «la», «în», «pe», «cu») A-și petrece copilăria, a trăi primii ani ai vieții. Cu mine și cu ea ați crescut. PREDA, Î. 188. Și eu am crescut pe cîmpul Bărăganului! ODOBESCU, S. III 14. ♦ (Despre plante) A trăi, a-și duce viața. Peste flori ce cresc în umbră, Lîngă ape, pe potici, Vezi bejănii de albine. EMINESCU, O. I 100. În ai Daciei munți mari Cresc stejari lîngă stejari Și viteji cu brațe tari. ALECSANDRI, T. II 204. 3. Tranz. (Cu privire la copii) A îngriji în perioada copilăriei, a educa. Mama Anghelina, dadaca cea bătrînă care mă crescuse. SADOVEANU, N. F. 6. M-ai crescut... și mi-ai purtat de grijă ca un frate. ALECSANDRI, T. 260. O fată orfană crescută de o bunică a ei. NEGRUZZI, S. I 109. ♦ (Cu privire la animale) A prăsi, a înmulți. Stația nu avea un loc împrejmuit unde Tina să-și poată crește păsările. C. PETRESCU, A. 311. Crește cai sălbatici și-i prinde cu arcanul. ALECSANDRI, P. III 200. ♦ (Neobișnuit, cu privire Ia plante) A cultiva. Ea creștea legumi și... le ducea la tîrg de vîndut. SBIERA, P. 249. 4. Intranz. Fig. (Despre oameni) A-și ridica nivelul politic, profesional, cultural; a evolua. Cresc, la țară, oameni noi, cum înainte vreme nu au putut să crească. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 9. Mașini se nasc- dar mai cu osebire, cresc oameni, minți și brațe încordate. CASSIAN, H. 50. Și dînsul, și oricare dintre tractoriști și uite și Ștefan Turcu – creșteau mereu pe măsura sarcinilor, în lupta ce o dădeau pentru îndeplinirea lor. MIHALE, O. 295. ◊ Tranz. (În expr.) A crește cadre = a ridica nivelul politic și ideologic sau calificarea profesională a cadrelor; a forma cadre noi. 5. Intranz. A se mări, a spori (ca număr, volum,. intensitate, putere). În rîndurile milioanelor și milioanelor de oameni simpli din toate țările crește dorința firească de, apropiere, de cunoaștere și colaborare între țări și popoare. SCÎNTEIA, 1953, nr, 2723. Parcă zăream crescînd spre zări belșugul. DEȘLIU, în POEZ. N. 143. Din ce în ce cîntarea în valuri ea tot crește, Se pare că furtuna ridică al ei glas. EMINESCU, O. I 94. Expr. A crește inima din cineva sau a-i crește inima în piept sau a-i (crește sufletul), se zice cînd cineva simte o mare bucurie, o deosebită mulțumire. Cînd te văd zîmbind... sufletul îmi crește. EMINESCU, O. I 120. Cît îmi creștea mie inima-n piept, auzind glasul ei! ALECSANDRI, C. 28. Cînd la joc se-mpodobește, Inima din tine crește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 31. A crește carnea pe cineva v. carne.Tranz. Steaua ciobanului părea a-și crește vîlvoarea în răsărit, întrecînd lucirea palidă a lunii. SADOVEANU, F. J. 546. ◊ Fig. (Despre corpuri în mișcare) A apărea din ce în ce mai mare, apropiindu-se. Din depărtări Văzutu-s-a crescînd în zări Rădvan cu mire. COȘBUC, P. I 145. În goana roibului un sol... Răsare, crește-n zări venind, Și zările de-abia-l cuprind. COȘBUC, P. I 145. Se ivește-un negru nor Plin de zgomot sunător, Ce tot vine, ce tot crește Și pe cîmpuri se lățește. ALECSANDRI, P. II 14. 6. Intranz. (Despre aluat) A se umfla dospind. Frămîntat-a ș-a dospit, Și cuptorul l-a umplut Și colacii au crescut. ANT. LIT. POP. I 623. 7. Intranz. (Despre ape) A-și mări volumul, a umfla. A crescut Murășu mare De nu pot trece călare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 129. – Forme gramaticale: perf. s. crescut, part. crescut.

CREÁSTĂ créste f. 1) Excrescență cornoasă roșie sau smoc de pene de pe capul unor păsări. 2) Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui val de apă etc. ~a dealului. [G.-D. crestei; Sil. creas-] /<lat. crista

A CRÉȘTE cresc 1. intranz. 1) (despre ființe, plante sau părți ale organismului lor) A se mări treptat și continuu; a se dezvolta. ◊ Să crești mare! formulă de răspuns la salut sau de mulțumire, adresată, mai ales, copiilor. ~ văzând cu ochii a crește foarte repede. 2) (despre un organism sau despre părți ale lui) A reveni la condiția inițială; a se regenera; a se reface; a se restabili. 3) fig. (despre persoane) A trece printr-o serie de schimbări spre o treaptă superioară; a progresa; a propăși; a evolua; a se dezvolta; a avansa; a înainta. 4) A petrece anii de copilărie; a copilări. 5) (despre aluat) A se transforma într-o masă afânată sub acțiunea drojdiilor (sau a altor fermenți); a dospi. 6) (despre ape) A-și mări volumul, depășind limitele normale; a se umfla. 7) A lua proporții (ca număr, volum, intensitate etc.); a se dezvolta. ◊ A-i ~ cuiva inima în piept (sau sufletul) (de bucurie) a simți un sentiment de satisfacție deplină. 2. tranz. 1) (copii) A avea în grijă asigurând cu cele necesare și educând (până la vârsta maturității). 2) (animale, păsări) A îngriji făcând să se înmulțească. 3) rar (plante) A semăna, a îngriji și a recolta (în vederea obținerii unui venit); a cultiva. /<lat. crescere

creastă f. 1. moțul sau coroana ce au unele păsări pe cap: creasta cocoșului, numele unei plante de podoabă cu florile mici roșii (Celosia cristata) și al unei delicioase ciuperci comestibile (Clavaria flava); 2. partea de sus a unui zid acoperit cu streașină: ziduri cu creste înalte OD.; 3. fig. creștet: creasta munților. [Lat. CRISTA].

crește v. 1. a se face mai mare, a se desvolta: iarba, copilul crește repede; 2. fig. îi crește inima de bucurie; 3. a se adaoge: unde’s doi puterea crește; 4. a hrăni, a îngriji și a instrui: a crește un copil. [Lat. CRESCERE].

creástă f., pl. este (lat. crĭsta, it. pv. sp. cresta fr. crête). Moț de carne saŭ de pele îngroșată, cum are la cap cocoșu și alte păsărĭ și unele reptile. Fig. Muche, punct culminant: creasta caseĭ, a dealuluĭ. Creasta cocoșuluĭ, o plantă din familia amarantuluĭ (celosia cristata). Trans. O plantă labiată numită și talpa gîșteĭ (leonurus cardiaca). O cĭupercă foarte gustoasă (clavaria flava).

cresc, -út, a créște v. intr. (lat. créscere, it. créscere, pv. creisser, fr. croître, sp. crecer, pg. crescer). Mă măresc, mă dezvolt: ĭarba, copilu, puterea crește. Mă unflu dospind: cozonaciĭ cresc. A crește mare, a te dezvolta, a ajunge adult: să creștĭ mare, băĭete (formulă de urare)! A-țĭ crește inima de bucurie, a te bucura foarte mult. V. tr. Îngrijesc, educ: a crește un copil. Cultiv: a crește păsărĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

crește (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cresc, 3 sg. crește, perf. s. 1 sg. crescui, m.m.c.p. 1 pl. crescuserăm; conj. prez. 1 sg. să cresc, 3 să crească; imper. 2 sg. afirm. intranz. crești / tranz. crește (Crește-l bine! Crește-i nota!); ger. crescând; part. crescut corectată

creasta-cocoșului (plantă erbacee, ferigă, ciupercă) s. f. art., g.-d. art. crestei-cocoșului

creastă s. f., g.-d. art. crestei; pl. creste

crește (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cresc, 1 pl. creștem; conj. prez. 3 să crească; ger. crescând; part. crescut

creásta-cocóșului (bot.) s. f.

creástă s. f., g.-d. art. créstei; pl. créste

créște vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cresc; conj. prez. 3 sg. și pl. creáscă; perf. s. 1 sg. crescúi, 3 sg. crescú, m. m. c. p. crescúse; ger. crescând; part. crescút

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CREASTA-COCÓȘULUI s. v. breabăn, ferigă, granat, laba-ursului, moțul-curcanului, pieptănariță, rămurele, spilcuță, talpa-gâștei.

CREÁSTĂ s. 1. (GEOGR.) coamă, creștet, culme, muchie, spinare, sprânceană, (pop.) culmiș. (O ~ prelungă de munte.) 2. v. vârf. 3. v. coamă. 4. v. spinare. 5. (BOT.) creasta-cocoșului = a) (Clavaria flava) (reg.) meloșel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creț, laba-mâței; b) (Celosia cristata) (înv.) amarantă. 6. (ANAT.) creastă epidermică v. creastă papilară; creastă papilară = creastă epidermică.

CRÉȘTE vb. v. avansa, dezvolta, evolua, înainta, progresa, propăși.

CRÉȘTE vb. 1. a se dezvolta, a se înălța, a se mări, (înv. și pop.) a odrăsli, (pop.) a se ridica, a sălta, a (se) zburătăci. (Ce mult a ~ copilul!) 2. a se dezvolta, a trăi, a vegeta. (Ciupercile ~ în sol bogat.) 3. v. înălța. 4. v. regenera. 5. v. educa. 6. (prin Transilv.) a scula. (~ doi porci.) 7. v. cultiva. 8. v. înmulți. 9. v. extinde. 10. a (se) mări, a spori, (livr.) a (se) augmenta. (A ~ fondul de rulment.) 11. v. îndesi. 12. a se mări, a se ridica, a se umfla. (Au ~ apele în matca lor.) 13. v. dospi. 14. v. majora. 15. a (se) mări, a (se) ridica, a spori. (A ~ nivelul de trai.) 16. a se mări, a se ridica, a se sui, a se urca. (I-a ~ temperatura.) 17. v. intensifica. 18. v. înteți. 19. v. adânci.

creasta-cocoșulul s. v. BREABĂN. FERIGĂ. GRANAT. LABA-URSULUI. MOȚUL-CURCANULUI. PIEPTĂNARIȚĂ. RĂMURELE. SPILCUȚĂ. TALPA-GÎȘTEI.

CREASTĂ s. 1. (GEOGR.) coamă, creștet, culme, muchie, spinare, sprînceană, (pop.) culmiș. (O ~ prelungă de munte.) 2. (GEOGR.) creștet, culme, pisc, vîrf, (rar) obîrșie, (înv. și reg.) sîmcea, (reg.) piscan, spic, tigvă, titilă, vîrvare, (Transilv.) picui, (Mold., Transilv. și Maram.) țiclău, (înv.) suiș. (Alpiniștii au ajuns pe ~.) 3. (CONSTR.) coamă, culme, (reg.) comană, coroană, laț, samară, slimnă. (~ a acoperișului.) 4. spinare. (~ unui val.) 5. (BOT.) creasta-cocoșului = a) (Clavaria flava) (reg.) meloșel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creț, laba-mîței; b) (Celosia cristata) (înv.) amarantă.

crește vb. v. AVANSA. DEZVOLTA. EVOLUA. ÎNAINTA. PROGRESA. PROPĂȘI.

CREȘTE vb. 1. a se dezvolta, a se înălța, a se mări, (înv. și pop.) a odrăsli, (pop.) a se ridica, a sălta, a (se) zburătăci. (Ce mult a ~ copilul!) 2. a se dezvolta, a trăi, a vegeta. (Ciupercile ~ în sol bogat.) 3. a se înălța, a se ridica, a se urca. (Vița a ~ mult de la pămînt.) 4. a se reface, a se regenera. (I-a ~ unghia căzută.) 5. a educa, a forma, (înv.) a pedepsi. (A ~ pe cineva in spiritul patriotismului.) 6. (prin Transilv.) a scula. (~ doi porci.) 7. a cultiva. (~ legume.) 8. a se înmulți, a se mări, a se ridica, a spori, a se urca, (înv.) a se mulți, a prisosi, a se umnoji. (A ~ numărul participanților.) 9. a (se) extinde, a (se) lărgi, a (se) mări, a (se) ridica, a spori, a (se) urca. (Suprafețele cultivate au ~ la...) 10. a (se) mări, a spori, (livr.) a (se) augmenta. (A ~ fondul de rulment.) 11. a se îndesi, a se îngroșa, a se înmulți, a spori. (Rîndurile au ~.) 12. a se mări, a se ridica, a se umfla. (Au ~ apele în matca lor.) 13. a (se) dospi, (reg.) a răsări, (înv.) a aveni. (Aluatul a ~.) 14. a (se) majora, a (se) mări, a (se) ridica, a (se) scumpi, a spori, a (se) sui, a (se) urca. (Au ~ prețul; prețurile s-au ~.) 15. a (se) mări, a (se) ridica, a spori. (A ~ nivelul de trai.) 16. a se mări, a se ridica, a se sui, a se urca. (I-a ~ temperatura.) 17. a se accentua, a se amplifica, a se intensifica, a se întări, a se înteți, a se mări, a spori. (Viteza vîntului a ~.) 18. a (se) îndîrji, a (se) înteți, a spori, (fig.) a (se) ascuți. (Lupta ~ în intensitate.) 19. a (se) adînci, a (se) agrava, a (se) amplifica, a (se) intensifica, a (se) mări, a spori, (fig.) a (se) ascuți. (Disensiunile au ~.)

A crește ≠ a descrește, a (se) micșora, a (se) reduce, a scădea, a împuțina

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

creástă (créste), s. f.1. Excrescență cărnoasă pe care o au pe cap unele păsări. – 2. Moț de pene, panaș. – 3. Partea cea mai de sus a unei case, coamă de acoperiș. – 4. Capăt al unui obiect, cînd prezintă un aspect mai mult sau mai puțin asemănător cu cel al unei creste. – 5. Vîrf, culme, apogeu, punct culminant. – 6. Vîrf de munte, culme. – 7. Masă pentru frămîntat brînza. – 8. Crestătură, deschizătură. – Mr. criastă „culme”, megl. creastă. Lat. crĭsta (Pușcariu 410; Candrea-Dens., 403; REW 2330; DAR); cf. alb. kreštë (Meyer 205; Philippide, II, 639), it., prov., cat., sp. cresta, fr. crête, port. crista. Pentru sensul 8, cf. cresta.Der. crestat, adj. (cu creastă mare); crestos, adj. (cu creastă mare). Din rom. provine sb. kreasta (Candrea, Elemente, 407). Cf. cresta.

créște (crésc, crescút), vb.1. A se mări, a se dezvolta. – 2. A se mări, a căpăta volum, a deveni gros. – 3. A se umfla aluatul. – 4. A se umfla, a se ridica apa. – 5. A ridica prețul. – 6. A se mări Luna. – 7. A îngriji, a veghea dezvoltarea unei plante sau a unui copil. – 8. A educa, a instrui, a forma. – Mr. crescu, criscui, creaștire, megl. cresc, istr. crescu. Lat. crescĕre (Pușcariu 414; Candrea-Dens., 407; REW 2317; DAR); cf. it. crescere, prov. creire, fr. croître, cat. crexer, sp., port. crecer.Der. crescînd, adj. (care crește), der. artificial, pe baza part. prez., ca fr. croissant; crescut, adj. (dezvoltat; educat; adoptat; fermentat; matur); crescut, s. n. (înv., vîrstă); necrescut, adj. (foarte tînăr; prost crescut); crescător, adj. (educator; persoană care se ocupă de creșterea animalelor); creștere, s. f. (mărire; acțiunea de a crește; înv., recoltă, educație); crescătorie, s. f. (loc unde se cresc animale; pepinieră); creștet, s. n. (vîrf, culme, creastă, vîrful capului), mr. creaștit, cu suf. -et (Pușcariu, Dacor., IX, 440; DAR; după Meyer, Alb. St., IV, 70, din alb. krešte „creastă”, opinie extrem de puțin probabilă; după Pascu, I, 70, de la un lat. *crĭstĭdum, der. puțin convingător; după Cihac, I, 62 și Scriban, de la creastă), cuvînt folosit în general (ALR, I, 5; lipsește în Mold., dar apare la Cantemir, Negruzzi, Creangă); descrește, vb. (a diminua, a micșora, a se reduce), format ca fr. décroître.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

INTER VEPRES ROSAE NASCUNTUR (lat.) trandafirii cresc și între mărăcini – Ammiannus Marcellinus, „Res gestae”, 16, 7, 4.

VIVAT, CRESCAT, FLOREAT! (lat.) trăiască, crească, înflorească! – Urare rostită la reuniunile academice.

CELOSIA L., CREASTA COCOȘULUI, fam. Amarantaceae. Gen originar din Africa, America și Asia, 50-60 specii, plante erbacee, rareori semiarbuști sau arbuști, 15-60 cm înălțime. Tulpina foarte ramificată, poartă în vîrf inflorescențe în formă de evantai, viu colorate, strălucitoare, roz, galbene-aum sau roșii, formate din flori mici (lipsite de corolă, și caliciul compus din 5 sepale) sau panicule spiciforme. înfloresc vara. Frunze ovat-alungite, acuminate, liniar-lanceolate, ovate sau ovat-lanceolate, alterne, verzi sau purpurii, pețiolate. Fruct cu mai multe semințe.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a lovi în creastă (pe cineva) expr. (obs.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a-i crește ceafa expr. 1. a se îngrășa. 2. a prospera. 3. a parveni.

a-i crește grădinița pe piept expr. (intl.) a muri; a fi ucis.

a-și burzului creasta expr. a se grozăvi, a se lăuda.

când mi-o crește păr în palmă expr. niciodată.

Intrare: creasta-cocoșului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • creasta-cocoșului
plural
genitiv-dativ singular
  • crestei-cocoșului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: creastă
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • creastă
  • creasta
plural
  • creste
  • crestele
genitiv-dativ singular
  • creste
  • crestei
plural
  • creste
  • crestelor
vocativ singular
plural
Intrare: crește
verb (VT618)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • crește
  • creștere
  • crescut
  • crescutu‑
  • crescând
  • crescându‑
singular plural
  • crești
  • crește-
  • creșteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cresc
(să)
  • cresc
  • creșteam
  • crescui
  • crescusem
a II-a (tu)
  • crești
(să)
  • crești
  • creșteai
  • crescuși
  • crescuseși
a III-a (el, ea)
  • crește
(să)
  • crească
  • creștea
  • crescu
  • crescuse
plural I (noi)
  • creștem
(să)
  • creștem
  • creșteam
  • crescurăm
  • crescuserăm
  • crescusem
a II-a (voi)
  • creșteți
(să)
  • creșteți
  • creșteați
  • crescurăți
  • crescuserăți
  • crescuseți
a III-a (ei, ele)
  • cresc
(să)
  • crească
  • creșteau
  • crescu
  • crescuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

creasta-cocoșuluisubstantiv feminin articulat

  • 1. Plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roșii sau galbene, reunite la vârful tulpinii în formă de creastă ondulată (Celosia cristata). DEX '09 DLRLC
  • 2. Numele a două specii de ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a frunzelor (Polystichum braunii și lobatum). DEX '09 DLRLC
  • 3. Numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina cărnoasă, groasă, foarte ramificată (Clavaria flava). DEX '09 DLRLC

creastă, crestesubstantiv feminin

  • 1. Excrescență cărnoasă, de obicei roșie și dințată, sau moț de pene pe care le au pe cap unele păsări. DEX '09 DLRLC
    • format_quote În pod miaună motanii – la curcani vînătă-i creasta Și cu pasuri melancolici meditînd umblă-n ogradă. EMINESCU, N. 42. DLRLC
    • format_quote Și cînd aproape să scot pupăza afară, nu știu cum se face, că mă spariu de creasta ei cea rotată. CREANGĂ, A. 53. DLRLC
    • format_quote Pupăze cu creste bălțate, grauri pestriți, sitari, dropii și ierunci, toate picau ca fermecate cînd ieșea el la vînătoare. ODOBESCU, S. III 180. DLRLC
    • format_quote Rîndunea cu albă creastă, Nu mai bate la fereastră. ALECSANDRI, P. P. 332. DLRLC
    • 1.1. Creastă bătută = creastă îndesată. DLRLC
      • format_quote Nu apucă bine să arunce grăunțele și, pe dată, din toate colțurile ogrăzii, răsăriră găini negre, albe, cocoși cu creasta bătută, puici boghete, rațe leșești. DUNĂREANU, N. 20. DLRLC
    • 1.2. figurat Frizură, pieptănătură. DLRLC
      • format_quote Locotenentul, dînd de lumină și de lume, își îndreptă creasta, își trase tunica de la spate și, făcînd doi pași, se opri. D. ZAMFIRESCU, R. 161. DLRLC
    • 1.3. anatomie Proeminență osoasă alungită și cu marginea ascuțită. DEX '09
  • 2. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unei fortificații, a unui copac, a unui val de apă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dincoace muntele, namilă naltă, Căpățînoasă, cu creasta de cremene. DEȘLIU, G. 26. DLRLC
    • format_quote Cu noaptea în cap, unele căruțe răsăreau pe creasta șoselei. PREDA, Î. 135. DLRLC
    • format_quote Călare pe creasta casei, bătea cuie în șindrilă. STANCU, D. 147. DLRLC
    • format_quote Sub cei doi ulmi, cu creasta înfiorată de vînt, apa țîșnește cristalină. C. PETRESCU, S. 141. DLRLC
    • format_quote Trei pruni frățîni, ce stau să moară, își scutur creasta lor bolnavă. GOGA, P. 19. DLRLC
    • format_quote Cei doi pescari... stăteau în ușa colibei, privind în tăcere crestele spumoase. DUNĂREANU, CH. 187. DLRLC
    • format_quote Voinicii cai spumau în salt; Și-n creasta coifului înalt Prin vulturi vîntul viu vuia. COȘBUC, P. I 56. DLRLC
    • format_quote Țevile ce-i pîndesc de pe crestele fortului... ODOBESCU, S. III 592. DLRLC
    • format_quote Nici o lampă nu strălucea pe creasta crenelurilor. NEGRUZZI, S. II 48. DLRLC
  • 3. Coamă de acoperiș. DEX '09 DEX '98
  • chat_bubble (în) sintagmă Creastă de taluz = linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu. DEX '09
etimologie:

crește, crescverb

  • 1. intranzitiv (Despre oameni, animale și plante sau despre părți ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ciripiți acolo Păsăruici golașe, Ciripiți și creșteți Ca copilu-n fașe. GOGA, C. P. 13.
    • format_quote Băiatul, de ce creștea d-aia se făcea mai isteț. ISPIRESCU, L. 41.
    • format_quote Văd iarba cum crește din pămînt. CREANGĂ, P. 243.
    • format_quote Și crescu și se făcu mare ca brazii codrilor. EMINESCU, N. 4.
    • format_quote De trei ani de cînd nu l-am văzut, o fi crescut mare și m-o fi uitat. ALECSANDRI, T. I 183.
    • format_quote poetic Vom crește bogați și puternici și dîrji, Cum crește în basm făt-frumosul. BANUȘ, B. 125.
    • format_quote poetic Dar amurgul palid a-nceput să scadă. Noaptea, ca un abur, crește din zăpadă. TOPÎRCEANU, S. A. 28.
    • format_quote figurat Din fiece piept de ogor Crește poemul spicului roditor. DEȘLIU, G. 19.
    • 1.1. (Despre anumite părți ale corpului) A se reface, a se regenera. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe. EMINESCU, O. I 176. DLRLC
      • format_quote Ce-ai pățit, ce ți-a crescut în spinare? ALECSANDRI, T. 438. DLRLC
      • format_quote Grijește-ne o lună, două, Să ne crească pene nouă, Să putem și noi zbura. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 205. DLRLC
      • format_quote Crește barba fără veste. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 367. DLRLC
      • format_quote Unghia zdrobită crește la loc. DLRLC
    • 1.2. figurat (Despre oameni) A-și ridica nivelul profesional, cultural, etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: evolua
      • format_quote Cresc, la țară, oameni noi, cum înainte vreme nu au putut să crească. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 9. DLRLC
      • format_quote Mașini se nasc – dar mai cu osebire, cresc oameni, minți și brațe încordate. CASSIAN, H. 50. DLRLC
      • format_quote Și dînsul, și oricare dintre tractoriști și uite și Ștefan Turcu – creșteau mereu pe măsura sarcinilor, în lupta ce o dădeau pentru îndeplinirea lor. MIHALE, O. 295. DLRLC
      • chat_bubble tranzitiv A crește cadre = a ridica nivelul politic și ideologic sau calificarea profesională a cadrelor; a forma cadre noi. DLRLC
    • chat_bubble Să crești mare! formulă de salut sau de mulțumire, adresată de obicei unui copil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Bună seara... ziseră copiii. – Să creșteți mari! zise o babă. RETEGANUL, P. II 34. DLRLC
    • chat_bubble A crește văzând cu ochii = a crește neobișnuit de repede. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Grîul, păpușoiul creșteau văzînd cu ochii. CAMILAR, TEM. 102. DLRLC
      • format_quote Tase e voinic și crește văzînd cu ochii. SADOVEANU, M. C. 196. DLRLC
      • format_quote Purcelul începe a se înfiripa și a crește văzînd cu ochii. CREANGĂ, P. 76. DLRLC
  • 2. intranzitiv A-și petrece copilăria, a trăi primii ani din viață (într-un loc). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cu mine și cu ea ați crescut. PREDA, Î. 188. DLRLC
    • format_quote Și eu am crescut pe cîmpul Bărăganului! ODOBESCU, S. III 14. DLRLC
    • 2.1. (Despre plante) A trăi, a-și duce viața. DLRLC
      sinonime: trăi
      • format_quote Peste flori ce cresc în umbră, Lîngă ape, pe potici, Vezi bejănii de albine. EMINESCU, O. I 100. DLRLC
      • format_quote În ai Daciei munți mari Cresc stejari lîngă stejari Și viteji cu brațe tari. ALECSANDRI, T. II 204. DLRLC
  • 3. tranzitiv A îngriji, a educa (un copil). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mama Anghelina, dadaca cea bătrînă care mă crescuse. SADOVEANU, N. F. 6. DLRLC
    • format_quote M-ai crescut... și mi-ai purtat de grijă ca un frate. ALECSANDRI, T. 260. DLRLC
    • format_quote O fată orfană crescută de o bunică a ei. NEGRUZZI, S. I 109. DLRLC
    • 3.1. A prăsi, a înmulți, a îngriji animale sau păsări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Stația nu avea un loc împrejmuit unde Tina să-și poată crește păsările. C. PETRESCU, A. 311. DLRLC
      • format_quote Crește cai sălbatici și-i prinde cu arcanul. ALECSANDRI, P. III 200. DLRLC
    • 3.2. rar A cultiva plante. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cultiva
      • format_quote Ea creștea legumi și... le ducea la tîrg de vîndut. SBIERA, P. 249. 4. DLRLC
  • 4. intranzitiv A se mări, a spori (ca număr, volum, intensitate, durată etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În rîndurile milioanelor și milioanelor de oameni simpli din toate țările crește dorința firească de apropiere, de cunoaștere și colaborare între țări și popoare. SCÎNTEIA, 1953, nr, 2723. DLRLC
    • format_quote Parcă zăream crescînd spre zări belșugul. DEȘLIU, în POEZ. N. 143. DLRLC
    • format_quote Din ce în ce cîntarea în valuri ea tot crește, Se pare că furtuna ridică al ei glas. EMINESCU, O. I 94. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Steaua ciobanului părea a-și crește vîlvoarea în răsărit, întrecînd lucirea palidă a lunii. SADOVEANU, F. J. 546. DLRLC
    • 4.1. figurat (Despre corpuri în mișcare) A se vedea din ce în ce mai mare (pe măsură ce se apropie). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Din depărtări Văzutu-s-a crescînd în zări Rădvan cu mire. COȘBUC, P. I 145. DLRLC
      • format_quote În goana roibului un sol... Răsare, crește-n zări venind, Și zările de-abia-l cuprind. COȘBUC, P. I 145. DLRLC
      • format_quote Se ivește-un negru nor Plin de zgomot sunător, Ce tot vine, ce tot crește Și pe cîmpuri se lățește. ALECSANDRI, P. II 14. DLRLC
    • chat_bubble A crește inima (în piept) sau a-i crește (cuiva) inima (sau sufletul) sau a crește inima din cineva, se spune când cineva simte o bucurie, o mulțumire deosebită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cînd te văd zîmbind... sufletul îmi crește. EMINESCU, O. I 120. DLRLC
      • format_quote Cît îmi creștea mie inima-n piept, auzind glasul ei! ALECSANDRI, C. 28. DLRLC
      • format_quote Cînd la joc se-mpodobește, Inima din tine crește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 31. DLRLC
    • chat_bubble A crește carnea pe cineva. DLRLC
  • 5. intranzitiv (Despre aluat) A se umfla, a se ridica prin dospire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Frămîntat-a ș-a dospit, Și cuptorul l-a umplut Și colacii au crescut. ANT. LIT. POP. I 623. DLRLC
  • 6. intranzitiv (Despre ape) A-și mări volumul, a se umfla. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: umfla
    • format_quote A crescut Murășu mare De nu pot trece călare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 129. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic