14 definiții pentru pieptănătură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIEPTĂNĂTURĂ, pieptănături, s. f. 1. Fel de aranjare a părului; coafură, frizură. 2. Operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc. ♦ (Concr.) Totalitatea deșeurilor eliminate la pieptănatul1 fibrelor textile. – Pieptăna + suf. -ătură.

PIEPTĂNĂTURĂ, pieptănături, s. f. 1. Fel de aranjare a părului; coafură, frizură. 2. Operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc. ♦ (Concr.) Totalitatea deșeurilor eliminate la pieptănatul1 fibrelor textile. – Pieptăna + suf. -ătură.

pieptănătu sf [At: DELAVRANCEA, S. 109 / V: (reg) piap~, (înv) ~ten~ / Pl: ~ri / E: pieptăna + -tură] 1 (Rar) Pieptănare (1). 2 (Fig; fam) Bătaie zdravănă dată cuiva. 3 Fel de aranjare a părului Si: coafură, frizură. 4 Operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni, pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc. Si: pieptănare (6), pieptănat1 (6). 5 (Ccr) Totalitatea deșeurilor eliminate la pieptănatul fibrelor textile.

PIEPTĂNĂTURĂ, pieptănături, s. f. 1. Fel de aranjare a părului; coafură, frizură. Își privea acum cu luare-aminte obrazul și pieptănătura într-un hîrb de oglindă mic cît palma. SADOVEANU, O. VIII 214. Se întoarce cînd p-o parte, cînd pe alta, nemulțumită de cum își potrivește pieptănătura. DELAVRANCEA, S. 109. Glumesc pe socoteala hainelor lui cam vechi, a umbletului, a pieptănăturii. VLAHUȚĂ, la TDRG. 2. (Text.) Totalitatea deșeurilor alcătuite din ghemotoace și fibre scurte eliminate din banda de fibre la mașina de pieptănat.

PIEPTĂNĂTURĂ ~i f. 1) Mod în care este pieptănat și aranjat părul. 2) Totalitate a deșeurilor rămase după pieptănatul fibrelor textile. /a pieptăna + suf. ~ătură

piaptănătu sf vz pieptănătură

pieptenătu sf vz pieptănătură[1] modificată

  1. În original, referința încrucișată de față este greșit scrisă: pieptanătu sf vz pieptănură LauraGellner

pieptenătură f. rezultat al pieptenării și mod de pieptenat.

pep- și pĭeptănătúră f., pl. ĭ. Modu de a peptăna. Rezultatu peptănăriĭ, felu cum e așezat păru capuluĭ (fr. coiffure, frisure).

pĭéptăn, -ănătúră, pĭéptene V. pept-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pieptănătu s. f., g.-d. art. pieptănăturii; pl. pieptănături

pieptănătu s. f., g.-d. art. pieptănăturii; pl. pieptănături

pieptănătu s. f., g.-d. art. pieptănăturii; pl. pieptănături

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PIEPTĂNĂTU s. 1. pieptănare, pieptănat (~ părului.) 2. coafură, freză, frizură, tunsoare, (Ban.) cofârță. (O ~ la modă.)

PIEPTĂNĂTURĂ s. 1. pieptănare, pieptănat. (~ părului.) 2. coafură, freză, frizură, tunsoare, (Ban.) cofîrță. (O ~ la modă.)

Intrare: pieptănătură
pieptănătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pieptănătu
  • pieptănătura
plural
  • pieptănături
  • pieptănăturile
genitiv-dativ singular
  • pieptănături
  • pieptănăturii
plural
  • pieptănături
  • pieptănăturilor
vocativ singular
plural
piaptănătură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pieptenătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pieptenătură
  • pieptenătura
plural
  • pieptenături
  • pieptenăturile
genitiv-dativ singular
  • pieptenături
  • pieptenăturii
plural
  • pieptenături
  • pieptenăturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pieptănătu, pieptănăturisubstantiv feminin

  • 1. Fel de aranjare a părului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Își privea acum cu luare-aminte obrazul și pieptănătura într-un hîrb de oglindă mic cît palma. SADOVEANU, O. VIII 214. DLRLC
    • format_quote Se întoarce cînd p-o parte, cînd pe alta, nemulțumită de cum își potrivește pieptănătura. DELAVRANCEA, S. 109. DLRLC
    • format_quote Glumesc pe socoteala hainelor lui cam vechi, a umbletului, a pieptănăturii. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
  • 2. Operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Pieptăna + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.