2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cotropire sf [At: (a. 1869) URICARIUL XIV, 146/5 / Pl: ~ri / E: cotropi] 1 Năvălire. 2 Inundare. 3 Ocupare prin violență a unui teritoriu străin Si: cotropit1 (3). 4 Luare în stăpânire a ceva Si: cotropit1 (4). 5 Uzurpare a unui drept Si: cotropit1 (5). 6 (Înv) Nimicire. 7 (Înv) Desființare. 8 Înconjurare (8). 9 (Înv) Umplere. 10 (Înv) Acoperire. 11 (Înv) Îngropare. 12 (Înv) Învelire. 13 (Înv) Călcare în picioare Si: cotropit1 (13). 14 (Înv) Culcare la pământ Si: cotropit1 (14). 15 (Înv) Dărâmare. 16 (Înv) Prăbușire. 17 (Înv) Pierdere cu firea Si: cotropit1 (17).

COTROPÍRE, cotropiri, s. f. Acțiunea de a (se) cotropi; ocupare, încălcare, invadare prin violență. – V. cotropi.

COTROPÍRE, cotropiri, s. f. Acțiunea de a (se) cotropi; ocupare, încălcare, invadare prin violență. – V. cotropi.

COTROPÍRE, cotropiri, s. f. Acțiunea de a cotropi; invadare, ocupare prin violență. [Popoarele]... luptă împotriva exploatării, pentru eliberarea lor de sub jugul cotropirii imperialiste, pentru dreptul la viață. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 107, 1/1. În fața unei nouă nenorociri ce amenința cotropirea țării și tot viitorul ei, oamenii uitaseră boala. NEGRUZZI, S. I 292.

cotropí [At: (a. 1865) URICARIUL X, 370 / V: ~rupí, cut~, cutrupí / Pzi: ~pésc, 3 (pop) ~oápă / E: nct] 1 vt (D. oameni) A năvăli. 2 vt (D. ape) A inunda. 3 vt A ocupa, prin violență, un teritoriu străin. 4 vt A lua în stăpânire ceva. 5 vt A uzurpa un drept. 6 vt (Înv) A nimici. 7 vt (Înv) A desființa. 8 vt A înconjura din toate părțile. 9 vt (Înv) A umple. 10 vt (Înv) A acoperi. 11 vt (Înv) A îngropa. 12 vr (Înv) A se înveli. 13 vt (Înv) A călca în picioare. 14 vt (Înv; d. plante) A culca la pământ. 15-16 vtr (Înv) A (se) dărâma. 17 vr (Înv) A se prăbuși. 18 vr (Înv; d. oameni) A se pierde cu firea.

COTROPÍ, cotropesc, vb. IV. Tranz. 1. A ocupa prin violență, a pune stăpânire pe un teritoriu străin în mod abuziv și brutal; a încălca, a invada. ♦ Refl. (Rar) A se nărui, a se prăbuși. 2. Fig. A acoperi, a cuprinde din toate părțile; a copleși. – Et. nec.

COTROPÍ, cotropesc, vb. IV. Tranz. 1. A ocupa prin violență, a pune stăpânire pe un teritoriu străin în mod abuziv și brutal; a încălca, a invada. ♦ Refl. (Rar) A se nărui, a se prăbuși. 2. Fig. A acoperi, a cuprinde din toate părțile; a copleși. – Et. nec.

COTROPÍ, cotropesc, vb. IV. Tranz. 1. A ocupa prin violență, a pune stăpînire (pe ceva) în mod abuziv și brutal; a încălca, a invada. În 1931, imperialismul japonez a cotropit mișelește Manciuria, aprinzînd unul din focarele care aveau să ducă la cel de-al doilea război mondial. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2400. Dacă Romînia n-a fost cotropită în întregime de germani, aceasta se dato- rește ajutorului armatelor ruse și eroismului ostașului romîn. IST. R.P.R. 497. Mai multe ținuturi de către miazănoapte, spre pildă Normandia, se supuseră de bună voie sau de frică străinului ce amenința de a cotropi regatul întreg. ODOBESCU, S. I 3. ◊ Refl. pas. Cutezînd a se împotrivi, cetatea se va cotropi. NEGRUZZI, S. I 172. 2. Fig. A acoperi, a cuprinde din toate părțile. Vedem ploaia, ca o perdea de suliți... cotropind cîmpiile. VLAHUȚĂ, O. A. 412. – Variante: cutropí (CAMILAR, N. I 33), cutrupí (STANCU, C. 85) vb. IV.

CUTROPÍ vb. IV v. cotropi.

CUTRUPÍ vb. IV v. cotropi.

A COTROPÍ ~ésc tranz. 1) (teritorii, țări) A ocupa prin violență; a lua în stăpânire cu forța; a invada. 2) fig. A cuprinde din toate părțile; a învălui; a învălura; a împresura; a înfășura. /Orig. nec.

cotropì v. 1. a coprinde, a acoperi peste toti: noaptea a cotropit omenirea BĂLC.; 2. a năvăli cu armele, a călca o tară; 3. a covârși cu putere, a prăpădi; 4. a călca drepturile cuiva, a lua cu de-a sila. [Fuziune din co(prinde) și tropăi].

cotropésc v. tr. (cp. cu cotrocesc și cotroboiesc). Cuprind, acoper peste tot: apa a cotropit fîneața. Invadez, ocup: dușmaniĭ aŭ cotropit țara. Încalc, uzurp: vecinu mĭ-a cotropit moșia. – Și cutropesc, vechĭ și încutropesc. În Ban. Olt. Serbia cutróp (el cutroape, să cutroapă) și (a)cutrupesc, acoper, învălesc: un straĭ de cutrupit.

cutropésc și cutrupésc, V. cotropesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cotropíre (co-tro-) s. f., g.-d. art. cotropírii; pl. cotropíri

cotropíre s. f. (sil. -tro-), g.-d. art. cotropírii; pl. cotropíri

cotropí (a ~) (co-tro-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotropésc, imperf. 3 sg. cotropeá; conj. prez. 3 să cotropeáscă

cotropí vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotropésc, imperf. 3 sg. cotropeá; conj. prez. 3 sg. și pl. cotropeáscă

arată toate definițiile

Intrare: cotropire
cotropire substantiv feminin
  • silabație: co-tro-
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotropire
  • cotropirea
plural
  • cotropiri
  • cotropirile
genitiv-dativ singular
  • cotropiri
  • cotropirii
plural
  • cotropiri
  • cotropirilor
vocativ singular
plural
Intrare: cotropi
  • silabație: co-tro-pi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cotropi
  • cotropire
  • cotropit
  • cotropitu‑
  • cotropind
  • cotropindu‑
singular plural
  • cotropește
  • cotropiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cotropesc
(să)
  • cotropesc
  • cotropeam
  • cotropii
  • cotropisem
a II-a (tu)
  • cotropești
(să)
  • cotropești
  • cotropeai
  • cotropiși
  • cotropiseși
a III-a (el, ea)
  • cotropește
(să)
  • cotropească
  • cotropea
  • cotropi
  • cotropise
plural I (noi)
  • cotropim
(să)
  • cotropim
  • cotropeam
  • cotropirăm
  • cotropiserăm
  • cotropisem
a II-a (voi)
  • cotropiți
(să)
  • cotropiți
  • cotropeați
  • cotropirăți
  • cotropiserăți
  • cotropiseți
a III-a (ei, ele)
  • cotropesc
(să)
  • cotropească
  • cotropeau
  • cotropi
  • cotropiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cutropi
  • cutropire
  • cutropit
  • cutropitu‑
  • cutropind
  • cutropindu‑
singular plural
  • cutropește
  • cutropiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cutropesc
(să)
  • cutropesc
  • cutropeam
  • cutropii
  • cutropisem
a II-a (tu)
  • cutropești
(să)
  • cutropești
  • cutropeai
  • cutropiși
  • cutropiseși
a III-a (el, ea)
  • cutropește
(să)
  • cutropească
  • cutropea
  • cutropi
  • cutropise
plural I (noi)
  • cutropim
(să)
  • cutropim
  • cutropeam
  • cutropirăm
  • cutropiserăm
  • cutropisem
a II-a (voi)
  • cutropiți
(să)
  • cutropiți
  • cutropeați
  • cutropirăți
  • cutropiserăți
  • cutropiseți
a III-a (ei, ele)
  • cutropesc
(să)
  • cutropească
  • cutropeau
  • cutropi
  • cutropiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cutrupi
  • cutrupire
  • cutrupit
  • cutrupitu‑
  • cutrupind
  • cutrupindu‑
singular plural
  • cutrupește
  • cutrupiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cutrupesc
(să)
  • cutrupesc
  • cutrupeam
  • cutrupii
  • cutrupisem
a II-a (tu)
  • cutrupești
(să)
  • cutrupești
  • cutrupeai
  • cutrupiși
  • cutrupiseși
a III-a (el, ea)
  • cutrupește
(să)
  • cutrupească
  • cutrupea
  • cutrupi
  • cutrupise
plural I (noi)
  • cutrupim
(să)
  • cutrupim
  • cutrupeam
  • cutrupirăm
  • cutrupiserăm
  • cutrupisem
a II-a (voi)
  • cutrupiți
(să)
  • cutrupiți
  • cutrupeați
  • cutrupirăți
  • cutrupiserăți
  • cutrupiseți
a III-a (ei, ele)
  • cutrupesc
(să)
  • cutrupească
  • cutrupeau
  • cutrupi
  • cutrupiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cotropire

  • 1. Acțiunea de a (se) cotropi; ocupare, încălcare, invadare prin violență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: invadare ocupare încălcare antonime: eliberare 2 exemple
    exemple
    • [Popoarele]... luptă împotriva exploatării, pentru eliberarea lor de sub jugul cotropirii imperialiste, pentru dreptul la viață. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 107, 1/1.
      surse: DLRLC
    • În fața unei nouă nenorociri ce amenința cotropirea țării și tot viitorul ei, oamenii uitaseră boala. NEGRUZZI, S. I 292.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi cotropi
    surse: DEX '98 DEX '09

cotropi cutropi cutrupi

  • 1. A ocupa prin violență, a pune stăpânire pe un teritoriu străin în mod abuziv și brutal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: invada ocupa încălca antonime: elibera 4 exemple
    exemple
    • În 1931, imperialismul japonez a cotropit mișelește Manciuria, aprinzînd unul din focarele care aveau să ducă la cel de-al doilea război mondial. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2400.
      surse: DLRLC
    • Dacă Romînia n-a fost cotropită în întregime de germani, aceasta se datorește ajutorului armatelor ruse și eroismului ostașului romîn. IST. R.P.R. 497.
      surse: DLRLC
    • Mai multe ținuturi de către miazănoapte, spre pildă Normandia, se supuseră de bună voie sau de frică străinului ce amenința de a cotropi regatul întreg. ODOBESCU, S. I 3.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Cutezînd a se împotrivi, cetatea se va cotropi. NEGRUZZI, S. I 172.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat A acoperi, a cuprinde din toate părțile.
    exemple
    • Vedem ploaia, ca o perdea de suliți... cotropind cîmpiile. VLAHUȚĂ, O. A. 412.
      surse: DLRLC

etimologie: