opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTURBARE, conturbări, s. f. Acțiunea de a conturba și rezultatul ei. – V. conturba.

CONTURBARE, conturbări, s. f. Acțiunea de a conturba și rezultatul ei. – V. conturba.

conturbare sf [At: BARCIANU / Pl: ~bări / E: conturba] (Trs; ltm) Tulburare.

CONTURBARE s.f. Acțiunea de a conturba și rezultatul ei. [< conturba].

CONTURBA, conturb, vb. I. Tranz. A deranja, a tulbura. – Din lat. conturbare.

CONTURBA, conturb, vb. I. Tranz. A deranja, a tulbura. – Din lat. conturbare.

conturba vtr [At: MARIAN, O. I, 242 / Pzi: ~bez / E: lat conturbare] (Trs; ltm) 1-2 A (se) tulbura.

CONTURBA, conturb, vb. I. Tranz. (Transilv., Bucov.) A tulbura, a deranja. Atunci nime n-are să ne mai conturbe fericirea. MARIAN, O. I 242.

CONTURBA vb. I. tr. A deranja, a tulbura. [< it., lat. conturbare].

CONTURBA vb. tr. a deranja, a tulbura. (< lat. conturbare)

A CONTURBA conturb tranz. (persoane) A face să fie cuprins de emoții puternice; a tulbura. /<lat. conturbare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conturba (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 1 sg. conturb, 3 conturbă; conj. prez. 1 sg. să conturb, 3 să conturbe

conturba (a ~) vb., ind. prez. 3 conturbă

conturba vb., ind. prez. 1 sg. conturb, 3 sg. și pl. conturbă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONTURBARE s. v. deranjare, incomodare, jenare, stinghereală, stingherire, stânjeneală, stânjenire, tulburare.

conturbare s. v. DERANJARE. INCOMODARE. JENARE. STINGHEREALĂ. STINGHERIRE. STÎNJENEALĂ. STÎNJENIRE. TULBURARE.

CONTURBA vb. v. deranja, incomoda, încurca, jena, stingheri, stânjeni, supăra, tulbura.

conturba vb. v. DERANJA. INCOMODA. ÎNCURCA. JENA. STINGHERI. STÎNJENI. SUPĂRA. TULBURA.

Intrare: conturbare
conturbare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conturbare
  • conturbarea
plural
  • conturbări
  • conturbările
genitiv-dativ singular
  • conturbări
  • conturbării
plural
  • conturbări
  • conturbărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: conturba
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conturba
  • conturbare
  • conturbat
  • conturbatu‑
  • conturbând
  • conturbându‑
 singular plural
  • conturbă
  • conturbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conturb
 (să)
  • conturb
  • conturbam
  • conturbai
  • conturbasem
a II-a (tu)
  • conturbi
 (să)
  • conturbi
  • conturbai
  • conturbași
  • conturbaseși
a III-a (el, ea)
  • conturbă
 (să)
  • conturbe
  • conturba
  • conturbă
  • conturbase
plural I (noi)
  • conturbăm
 (să)
  • conturbăm
  • conturbam
  • conturbarăm
  • conturbaserăm
  • conturbasem
a II-a (voi)
  • conturbați
 (să)
  • conturbați
  • conturbați
  • conturbarăți
  • conturbaserăți
  • conturbaseți
a III-a (ei, ele)
  • conturbă
 (să)
  • conturbe
  • conturbau
  • conturbară
  • conturbaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conturbare, conturbărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi conturba DEX '09 DEX '98 DN

conturba, conturbverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.