stinghereală sf [At: URICARIUL, IV, 47/20 / V: ~ghir~ / Pl: ~eli / E: stingheri + -eală] 1 Piedică, obstacol în calea realizării, în bune condiții, a unei acțiuni, în desfășurarea unui eveniment etc. Si: deranjare (4), incomodare, jenă, stingherire, stânjeneală (1), stânjenire (1), tulburare, (liv) conturbare, inoportunare, (îvp) sminteală, (pop) zăticoală, zăticuire, (înv) smintire. 2 Stare și senzație de a nu se simți în largul său sau sentiment de reținere (provocat de absența încrederii în sine, a îndrăznelii, de teamă etc.) față de ceva sau cineva (mai ales față de o persoană care impune prin vârstă, prin prestigiu, prin funcție etc.) Si: jenă (1), rușine¹, sfială, sfiiciune, stânjeneală (2), stânjenire (2), (rar) sfioșenie, sfiire, (pop) rușinare, (îrg) rușință, (înv) stidință, stidire, (îvr) stideală. 3 (Ccr) Gest stângaci.

STINGHEREALĂ, stinghereli, s. f. 1. Faptul de a stingheri; stingherire. N-am loc unde să vă căpătuiesc pe toți. – Nu te teme... Noi ne ghemuim într-un colțișor fără să aducem nici o stinghereală. ISPIRESCU, la TDRG. 2. Faptul de a fi stingherit, de a nu se simți la largul său; stînjeneală. Minciuna, ori năzărirea lui Leon, i-a închis gura în stinghereală și neplăcere. POPA, V. 32. – Variantă: stinghireală (ALECSANDRI, T. 1223) s. f.

stinghereală f. turburare: fără s’aducem nicio stinghereală ISP.

stinghereàlă f., pl. elĭ. Acțiunea de a stingheri.

stinghireală sf vz stinghereală

STINGHIREALĂ s. f. v. stinghereală.

stinghereală s. f., g.-d. art. stingherelii; pl. stinghereli

stinghereală s. f., g.-d. art. stingherelii; pl. stinghereli

stinghereală s. f., g.-d. art. stingherelii; pl. stinghereli

STINGHEREALĂ s. 1. deranjare, incomodare, jenare, stingherire, stânjeneală, stânjenire, tulburare, (livr.) conturbare, (pop.) zăticnire. (~ cuiva de la lucru.) 2. jenă, rușine, sfială, sfiiciune, stânjeneală, stânjenire, (pop.) rușinare, (înv. și reg.) rușință, (înv.) stideală, stidință, stidire. (Un sentiment de ~.)

STINGHEREALĂ s. 1. deranjare, incomodare, jenare, stingherire, stînjeneală, stînjenire, tulburare, (livr.) conturbare, (pop.) zăticnire. (~ cuiva de la lucru.) 2. jenă, rușine, sfială, sfiiciune, stînjeneală, stînjenire, (pop.) rușinare, (înv. și reg.) rușință, (înv.) stideală, stidință, stidire. (Un sentiment de ~.)