4 intrări

34 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPLÉT1, completuri, s. n. (Franțuzism ieșit din uz) Bal popular; local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș). – Probabil din cuplet (confundat, prin etimologie populară, cu complet2).

COMPLÉT1, completuri, s. n. (Franțuzism ieșit din uz) Bal popular; local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș). – Probabil din cuplet (confundat, prin etimologie populară, cu complet2).

COMPLÉT2, -Ă (1) compleți, -te, adj., (2, 3) completuri, s. n., (4) adv. 1. Adj. Care conține toate elementele necesare; căruia nu-i lipsește niciuna dintre părțile constitutive; întreg, desăvârșit, deplin, împlinit. ◊ Opere complete = ediție cuprinzând toate operele unui scriitor. ♦ (Despre un vehicul de transport în comun) Care are toate locurile ocupate; plin. 2. S. n. (În sintagma) Complet de judecată = colectiv alcătuit din numărul legal de judecători (și asesori) care iau parte la soluționarea unui litigiu. 3. S. n. (Ieșit din uz) Compleu. 4. Adv. În întregime, cu desăvârșire. [Var.: compléct, -ă adj.] – Din fr. complet, lat. completus.

complet1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: pbl cuplet pcf complet2] 1 (Fri) Bal popular. 2 Local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș).

complet2, ~ă [At: BĂLCESCU, M. V. II / V: ~ect / Pl: (1-3) ~eți, ~e, (4-5) ~uri / E: fr complet, lat completus] 1 a Care conține tot ceea ce trebuie Si: deplin, desăvârșit, împlinit, întreg. 2 a (Îs) Opere ~e Ediție cuprinzând toate operele unui scriitor. 3 a (D. un vehicul de transport în comun) Care are toate locurile ocupate Si: plin. 4 sn (Îs) ~ de judecată Colectiv alcătuit din numărul legal de judecători și asesori care iau parte la soluționarea unui litigiu. 5 sn Obiect de îmbrăcăminte compus din două (sau mai multe) piese asortate. 6 av În întregime. 7-8 sn (Înv; îe; îlav) (A fi) în ~ Cu toții.

COMPLÉT2, -Ă, (1) compleți, -te, adj., (2, 3) completuri, s. n., (4) adv. 1. Adj. Care conține tot ceea ce trebuie; căruia nu-i lipsește nici una dintre părțile constitutive; întreg, desăvârșit, deplin, împlinit. ◊ Opere complete = ediție cuprinzând toate operele unui scriitor. ♦ (Despre un vehicul de transport în comun) care are toate locurile ocupate; plin. 2. S. n. (În sintagma) Complet de judecată = colectiv alcătuit din numărul legal de judecători și asesori care iau parte la soluționarea unui litigiu. 3. S. n. Costum de haine; obiect de îmbrăcăminte compus din două (sau mai multe) piese asortate. 4. Adv. În întregime, cu desăvârșire. [Var.: compléct, -ă adj.] – Din fr. complet, lat. completus.

COMPLÉT2, completuri, s. n. (Pe cale de a ieși din uz) Bal popular; local de dans (de obicei în cartierele periferice ale unui oraș). Avea fiecare mahala completul ei, echivalentul horei de la țară. PAS, Z. I 121.

COMPLÉT3, -Ă, compleți, -te, adj. Care conține tot ceea ce trebuie să cuprindă, căruia nu-i lipsește nici una dintre părțile constitutive; întreg, desăvîrșit, deplin, împlinit. La întoarcerea mea în țară... am găsit casa părintească completă. GHICA, S. 81. Robirea completă [a iobagilor]... veni însă foarte tîrziu, căci pînă în secolul al XVII-lea ei puteau a se muta de la o moșie la alta. BĂLCESCU, O. II 14. Opere complete (ale unui scriitor) = ediție cuprinzînd toate operele unui scriitor. ♦ (Despre un vehicul) Care are toate locurile ocupate; plin. Compartimentul este complet. – Variantă: compléct,-ă (CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 11/1, SAHIA, N. 21) adj.

COMPLÉT1, completuri, s. n. (Numai în expr.) Complet de judecată, = colectiv alcătuit din numărul legal de judecători și asesori, care pot judeca și pronunța o hotărîre.

COMPLÉT, -Ă I. adj. Întreg, desăvârșit, deplin. ◊ Opere complete = ediție care cuprinde toate operele unui scriitor. ♦ (Despre un vehicul) Care are toate locurile ocupate; plin. II. s.n. 1. Complet de judecată = colectiv format din judecători și asesori care pot judeca și pronunța legal o sentință. 2. Costum de haine; obiect de îmbrăcăminte compus din două (sau mai multe) piese care se îmbracă și se poartă împreună. III. adv. În întregime, cu desăvârșire. [(I) var. complect, -ă adj., (II) pl. -turi. / < fr. complet, cf. lat. completus].

COMPLÉT, -Ă I. adj. întreg, desăvârșit, deplin. ♦ opere ~ e = ediție care cuprinde toate operele unui scriitor. ♦ (despre un vehicul) care are toate locurile ocupate; plin. II. adv. în întregime, cu desăvârșire. III. s. n. 1. ~ de judecată = colectiv din judecători și asesori care pot judeca și pronunța legal o sentință. 2. lot de unelte, aparate, piese de schimb și accesorii, într-un ambalaj anume, pentru a asigura funcționarea unui sistem. 3. compleu. (< fr. complet, lat. completus)

COMPLÉT2 ~uri n. 1) Obiect de îmbrăcăminte din două (sau din trei) piese asortate. 2) Totalitate de obiecte de același gen cu destinație specială; garnitură. ~ de scule. ~ de reviste. /<fr. complet, lat. completus

COMPLÉT1 ~tă (~ți, ~te) 1) Care include toate elementele necesare; desăvârșit; întreg; total; deplin. Serviciu ~. Opere ~te. Echipaj ~. 2) (despre recipiente, săli, vehicule de transport în comun) Care are toate locurile ocupate; fără locuri libere. 3) (despre persoane) Care are toate facultățile dezvoltate; fără lacune în dezvoltare. /<fr. complet, lat. completus

COMPLÉT3 adv. În întregime; cu desăvârșire; completamente; radical. /<fr. complet, lat. completus

complet a. 1. căruia nu-i lipsește nimic, întreg, deplin: opere complete; 2. plin, ne mai putând încăpea: vagonul e complet. ║ n. societate de dans.

*complét, -ă adj. (fr. complet, d. lat. com-plétus, part. d. com-plére, a umplea. V. plin). Întreg, terminat, deplin. Adv. De tot, în întregime. – Fals complect (rus. kompléktnyĭ).

COMPLÉCT, -Ă adj. v. complet2.[1]

  1. Este o formă greșită a lui „complet”, atestată însă și în ediția DEX 2009. — cata

COMPLÉCT, -Ă adj. v. complet.[1]

  1. Este o formă greșită, trebuie evitată. Apare în DN pentru direcționarea la forma corectă. — raduborza

*1) compléct n., pl. urĭ și e (din cuplet, cum s’a zis întîĭ, adică „păreche” [supt infl. luĭ complect 2], că, în ainte de introducerea dansurilor în păreche, Româniĭ nu dansaŭ de cît hora, care e maĭ cuviincĭoasă. V. cuplet). Munt. Pop. Bal de mahala.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!complet2 (bal; local (înv.); colectiv de judecători) s. n., pl. complete/completuri

!complet2 (bal, local, colectiv de judecată) s. n., pl. completuri

complet1 adj. m., pl. compleți; f. completă, pl. complete

complét (bal, colectiv de judecată, costum) s. n., pl. compléturi

complét adj. m., pl. compléți; f. sg. complétă, pl. compléte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMPLÉT adj., adv. 1. adj. plin. (Vagonul e ~.) 2. adj. întreg. (O cantitate ~.) 3. adj. integral, întreg. (Textul ~ al nuvelei.) 4. adj. v. exhaustiv. 5. adj. v. total. 6. adj. v. împlinit. 7. adv. v. integral. 8. adj. v. absolut. 9. v. nemărginit. 10. adj. v. deplin.

COMPLET adj., adv. 1. adj. plin. (Vagonul e ~.) 2. adj. întreg. (O cantitate ~.) 3. adj. integral, întreg. (Textul ~ al nuvelei.) 4. adj. exhaustiv, integral, întreg, total. (Studiu ~; excerptare ~ a unui material.) 5. adj. deplin, integral, întreg, tot, total. (Suma ~.) 6. adj. împlinit, întreg. (5 ani ~.) 7. adv. absolut, completamente, integral, total, (înv. și pop.) sadea. (Calul era ~ alb.) 8. adj. absolut, adînc, deplin, desăvîrșit, perfect, profund, total. (O liniște ~; întuneric ~.) 9. adj. desăvîrșit, infinit, nemărginit, total, (fig.) orb. (Încredere ~ în cineva.) 10. adj. deplin, integral, întreg, total, (livr.) plenar, (înv.) cumplit. (Mulțumire, realizare ~.)

Complet ≠ incomplet, necomplet

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

complét (-tă), adj.1. Întreg. – 2. (S. n.) Plen (al unui tribunal). – Var. complect, s. n. (bal popular, la mahala). Fr. complet. Var. este o deformație a lui cuplet < fr. couplet, apropiat prin etimologie populară de ideea de „plin, complet”, poate datorită mulțimii care umple de obicei sălile de bal, cf. un tramvai complect. Adj. complect, forma vulgară, pare un hiperurbanism, prin analogie cu perfect < fr. parfait.Der. completa, vb. (a întregi), din fr. compléter; completaș, s. m. (tînăr recrut autorizat provizoriu să se întoarcă la ocupațiile sale civile); descompleta, din fr. décompléter.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scara completă (generală) a sunetelor muzicale v. frecvență; octavă (3).

Intrare: complet (adj.)
complet1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complet
  • completul
  • completu‑
  • comple
  • completa
plural
  • compleți
  • compleții
  • complete
  • completele
genitiv-dativ singular
  • complet
  • completului
  • complete
  • completei
plural
  • compleți
  • compleților
  • complete
  • completelor
vocativ singular
plural
complect adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complect
  • complectul
  • complectu‑
  • complectă
  • complecta
plural
  • complecți
  • complecții
  • complecte
  • complectele
genitiv-dativ singular
  • complect
  • complectului
  • complecte
  • complectei
plural
  • complecți
  • complecților
  • complecte
  • complectelor
vocativ singular
plural
Intrare: complet (adv.)
complet3 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • complet
  • comple
Intrare: complet (bal)
complet2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complet
  • completul
  • completu‑
plural
  • completuri
  • completurile
genitiv-dativ singular
  • complet
  • completului
plural
  • completuri
  • completurilor
vocativ singular
plural
Intrare: complet (colectiv, costum)
complet2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complet
  • completul
  • completu‑
plural
  • completuri
  • completurile
genitiv-dativ singular
  • complet
  • completului
plural
  • completuri
  • completurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

complet, compleadjectiv

  • 1. Care conține toate elementele necesare; căruia nu-i lipsește niciuna dintre părțile constitutive. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote La întoarcerea mea în țară... am găsit casa părintească completă. GHICA, S. 81. DLRLC
    • format_quote Robirea completă [a iobagilor]... veni însă foarte tîrziu, căci pînă în secolul al XVII-lea ei puteau a se muta de la o moșie la alta. BĂLCESCU, O. II 14. DLRLC
    • 1.1. Opere complete = ediție cuprinzând toate operele unui scriitor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. (Despre un vehicul de transport în comun) Care are toate locurile ocupate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: plin
      • format_quote Compartimentul este complet. DLRLC
etimologie:

completadverb

etimologie:

complet, completurisubstantiv neutru

  • 1. franțuzism ieșit din uz Bal popular; local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Avea fiecare mahala completul ei, echivalentul horei de la țară. PAS, Z. I 121. DLRLC
etimologie:
  • probabil cuplet (confundat, prin etimologie populară, cu complet). DEX '09 DEX '98

complet, completurisubstantiv neutru

  • 1. ieșit din uz Costum de haine; obiect de îmbrăcăminte compus din două (sau mai multe) piese asortate. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: compleu
  • 2. Lot de unelte, aparate, piese de schimb și accesorii, într-un ambalaj anume, pentru a asigura funcționarea unui sistem. MDN '00
  • 3. Totalitate de obiecte de același gen cu destinație specială. NODEX
    sinonime: garnitură
    • format_quote Complet de scule. Complet de reviste. NODEX
  • chat_bubble (în) sintagmă Complet de judecată = colectiv alcătuit din numărul legal de judecători (și asesori) care iau parte la soluționarea unui litigiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic