9 definiții pentru complet (bal)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPLET1, completuri, s. n. (Franțuzism ieșit din uz) Bal popular; local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș). – Probabil din cuplet (confundat, prin etimologie populară, cu complet2).

COMPLET1, completuri, s. n. (Franțuzism ieșit din uz) Bal popular; local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș). – Probabil din cuplet (confundat, prin etimologie populară, cu complet2).

complet1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: pbl cuplet pcf complet2] 1 (Fri) Bal popular. 2 Local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș).

COMPLET2, completuri, s. n. (Pe cale de a ieși din uz) Bal popular; local de dans (de obicei în cartierele periferice ale unui oraș). Avea fiecare mahala completul ei, echivalentul horei de la țară. PAS, Z. I 121.

*1) compléct n., pl. urĭ și e (din cuplet, cum s’a zis întîĭ, adică „păreche” [supt infl. luĭ complect 2], că, în ainte de introducerea dansurilor în păreche, Româniĭ nu dansaŭ de cît hora, care e maĭ cuviincĭoasă. V. cuplet). Munt. Pop. Bal de mahala.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!complet2 (bal; local (înv.); colectiv de judecători) s. n., pl. complete/completuri

!complet2 (bal, local, colectiv de judecată) s. n., pl. completuri

complet (bal, colectiv de judecată, costum) s. n., pl. completuri

Intrare: complet (bal)
complet4 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complet
  • completul
  • completu‑
plural
  • complete
  • completele
genitiv-dativ singular
  • complet
  • completului
plural
  • complete
  • completelor
vocativ singular
plural
complet2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3, DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complet
  • completul
  • completu‑
plural
  • completuri
  • completurile
genitiv-dativ singular
  • complet
  • completului
plural
  • completuri
  • completurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

complet, complete / complet, completurisubstantiv neutru

  • 1. franțuzism ieșit din uz Bal popular; local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Avea fiecare mahala completul ei, echivalentul horei de la țară. PAS, Z. I 121. DLRLC
etimologie:
  • probabil cuplet (confundat, prin etimologie populară, cu complet). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.