2 intrări
23 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIOBÓTĂ s. f. v. ciubotă.
CIOBÓTĂ s. f. v. ciubotă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CIOBÓTĂ s. f. v. ciubotă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciobotă sf vz ciubotă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciobotă f. Mold. cismă: ciobote de piele groasă. [Rus. ČOBOTŬ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭobótă f., pl. e (rut. čóbit, gen. čóbota; rus. čëboty, cĭobote de marochin, d. tăt. čabata, care vine d. pers. [de unde și turc.] čabatan, cĭobote marĭ; it. ciabatta, încălțăminte uzată, pv. sabata, fr. savate, picard chavate, sp. zapata). Mold. Cizmă, încălțămînt care acopere picĭoru pînă la genunchĭ. Fig. Iron. Om ignorant, tureatcă. (Pînă pe la 1848, maĭ toțĭ bărbațiĭ purtaŭ cĭobote. Azĭ poartă maĭ mult țăraniĭ, jidaniĭ bătrînĭ, soldațiĭ călărĭ și maĭ rar ceĭ pe jos. În Ungaria și părțile vecine eĭ, poartă și țărancele. Orășeniĭ poartă ghete, pe care le vîră în galoșĭ cînd e noroĭ și în șoșonĭ cînd e zăpadă saŭ numaĭ ger). În Mold. nord. cibotă și cĭubótă. În Munt. cĭoboată, cizmă saŭ gheată grosolană.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOBOÁTĂ s. f. v. ciubotă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOBOÁTĂ s. f. v. ciubotă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CIOBOÁTĂ s. f. v. ciubotă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIUBÓTĂ, ciubote, s. f. 1. (Reg.) Cizmă; gheată. ◊ Expr. Prost ca o ciubotă = foarte prost. ♦ Fig. Om prost. 2. Taxă pentru uzura ciubotelor, percepută în trecut de slujitorii domnești de la împricinați, când erau obligați să se deplaseze acasă la aceștia. [Var.: ciobótă, cioboátă s. f.] – Din ucr. čoboty.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cioboátă sf vz ciubotă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciubotă sf [At: DA / V: (reg) cioboată, ciob~, ~boată / Pl: ~te / E: ucr чоботь] (Reg) 1 Cizmă. 2 Gheată. 3 (Îe) A fi prost ca o ~ A fi foarte prost. 4 (Fig) Om prost. 5 (Înv) Taxă percepută de slujitorii domnești de la împricinați, când erau obligați să se deplaseze până acasă la aceștia.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIUBÓTĂ, ciubote, s. f. 1. (Reg.) Cizmă; gheată. ◊ Expr. Prost ca o ciubotă = foarte prost. ♦ Fig. Om prost. 2. Taxă percepută în trecut de slujitorii domnești de la împricinați, când erau obligați să se deplaseze până acasă la aceștia. [Var.: ciobótă, cioboátă s. f.] – Din ucr. čoboty.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CIUBÓTĂ, ciubote, s. f. (Mold.) Cizmă. Cu ciubote mari și ude Stau la masă vînătorii. TOPÎRCEANU, M. 28. Văzînd eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, am șterpelit-o de-acasă numai cu beșica cea de porc, nu cumva să-mi ia tata ciubotele și să rămîn de rușine înaintea tovarășilor. CREANGĂ, A. 41. – Variantă: ciobótă (VLAHUȚĂ, O. A. II1 81), cioboátă (ODOBESCU, S. A. 84) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIUBÓTĂ ~e f. 1) pop. Obiect de încălțăminte cu carâmbul înalt până la genunchi; cizmă. ◊ Fiecare știe unde-l strânge ~a fiecare își cunoaște nevoile sau defectele proprii. 2) (în Moldova medievală) Taxă percepută de slujitorii domnești de la împricinați pentru uzura încălțămintei, în legătură cu deplasarea lor până la aceștia acasă. /<ucr. țoboty
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cĭubótă, V. cĭobotă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
ciobotă, -te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ciubótă (reg.) s. f., g.-d. art. ciubótei; pl. ciubóte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciubótă s. f., pl. ciubóte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciubotă
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CIUBÓTĂ s. v. cizmă, gheată.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciubotă s. v. CIZMĂ. GHEATĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ciubótă (ciubóte), s. f. – 1. Gheată, cizmă. – 2. (Înv.) Butuc în care se prindeau picioarele deținuților. – 3. (Pl., înv.) Indemnizație de transport care se plătea de obicei portăreilor care aduceau înștiințări. – Var. ci(o)botă (și der.). Tc. çabata (de unde și it. ciabatta, fr. savate, sp. zapato) intrat prin filieră pol. czobot, rus. cobot (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 51; DAR). Dicționarele nu înregistrează sensul 2, pe care DAR îl confundă cu 3, în ciuda ex. pe care îl dă în continuare. Der. ciubotar, s. m. (cizmar); ciubotăraș, s. m. (insectă, Telephorus fuscus); ciubotăreasă, s. f. (nevastă de cizmar); ciubotăresc, adj. (cizmăresc); ciubotărie, s. f. (cizmărie); ciuboțică, s. f. (primulă, Primula officinalis), în general numită ciuboțica-cucului; ciuboti, vb. (înv., a amenda).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciobóată, cioboate, s.n. – (reg.) Tulpini de floarea-soarelui („bote de ruje”) folosite la realizarea gardului: „Se băteau pari la 2 m, pe care se fixau 3 rude orizontale, între care se împleteau cioboatele, care se retezau la vârf” (AER, 2010: 140; Ardusat). Acest tip de gard e specific zonei Sătmar, Carei. – Et. nec.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ciubotă cioboată ciobotă
- exemple
- Cu ciubote mari și ude Stau la masă vînătorii. TOPÎRCEANU, M. 28.surse: DLRLC
- Văzînd eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, am șterpelit-o de-acasă numai cu beșica cea de porc, nu cumva să-mi ia tata ciubotele și să rămîn de rușine înaintea tovarășilor. CREANGĂ, A. 41.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98
- 1.2. expresie Fiecare știe unde-l strânge ciubota = fiecare își cunoaște nevoile sau defectele proprii.surse: NODEX
- surse: DEX '09 DEX '98
-
- 2. Taxă pentru uzura ciubotelor, percepută în trecut de slujitorii domnești de la împricinați, când erau obligați să se deplaseze acasă la aceștia.surse: DEX '09
etimologie:
- limba ucraineană čobotysurse: DEX '98 DEX '09