18 definiții pentru cizmă
din care- explicative (9)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIZMĂ, cizme, s. f. Încălțăminte de piele, de cauciuc, de material plastic etc. cu carâmbul înalt până spre (sau peste) genunchi; ciubotă. ◊ Expr. Prost ca o cizmă = foarte prost. – Din magh. csizma.
CIZMĂ, cizme, s. f. Încălțăminte de piele, de cauciuc, de material plastic etc. cu carâmbul înalt până spre (sau peste) genunchi; ciubotă. ◊ Expr. Prost ca o cizmă = foarte prost. – Din magh. csizma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cizmă sf [At: BIBLIA (1688), 47 / V: (înv) cismă, cișmă, cijmă / Pl: ~me / E: mg czisma[1]] 1 Încălțăminte cu carâmbul până la (sau peste) genunchi Si: (îvp) ciubotă. 2 (Îe) E (prost ca) o ~ E foarte prost (și grosolan). 3 (Bot; reg; îc) ~ma cucului Nemțișori-de-câmp (Consolida regalis). 4 (Bot; reg; îae; șîc) ~mele cucului Bujori (Orchis palustris). 5 (Bot; reg; îae) Ciuboțica cucului (Primula veris). 6 (Bot; reg; îc) ~mele cucului Poroinic (Orchis).
- Etimonul corect ortografiat este csizma. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIZMĂ, cizme, s. f. Încălțăminte (de piele, de cauciuc sau de pîslă) cu carîmbul (aproape) pînă la genunchi; ciubotă. V. botfor. Venea legănîndu-se o făptură neobișnuită: cușmă, sprîncene, mustăți, șubă, cizme, de sus pînă jos – negru. GALAN, Z. R. 276. Intrînd Tăutul în sala marelui vizir, își trase cizmele și le dete slugii sale. BĂLCESCU, O. I 8. ◊ Expr. Prost ca o cizmă = foarte prost, nătîng.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIZMĂ ~e f. Obiect de încălțăminte cu carâmbul înalt până la genunchi. [G.-D. cizmei] /<ung. csizma
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cízmă f., pl. e (ung. csizma, sîrb. bg. čizma, d. turc. čizme). Vest. Cĭobotă, încălțăminte înaltă pînă la genunchĭ. V. cĭobotă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cijmă sf vz cizmă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cismă sf vz cizmă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cișmă sf vz cizmă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cismă f. încălțăminte de piele ce acopere piciorul până la genuchi: cisma se compune din căpută și carâmb. [Ung. CISZMA[1]].
- Etimonul corect ortografiat este CSIZMA. — Ladislau Strifler
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cizmă s. f., g.-d. art. cizmei; pl. cizme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cizmă s. f., g.-d. art. cizmei; pl. cizme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cizmă s. f., g.-d. art. cizmei; pl. cizme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cizmă
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
cismă, -me.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CIZMĂ s. (Mold.) ciubotă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIZMĂ s. (Mold.) ciubotă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cizmă (cizme), s. f. – Încălțăminte cu carîmbul pînă la genunchi, ciubotă. – Mr. cizmă, cijmă. Tc. çizme (Miklosich, Fremdw., 82; Meyer 447; Berneker 158; Lokotsch 431); cf. mag. csizma (Cihac, II, 492), alb. tšisme, bg., sb. čizma, ceh., pol. čižma, țig. čisme. – Der. cizmar, s. m. (pantofar), cf. bg., sb., slov. čizmar; cizmărie, s. f. (pantofărie); cizmări, vb. (a practica meseria de cizmar).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
cizmă, cizme s. f. v. ciubotă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: IVO-III | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cizmă, cizmesubstantiv feminin
- 1. Încălțăminte de piele, de cauciuc, de material plastic etc. cu carâmbul înalt până spre (sau peste) genunchi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Venea legănîndu-se o făptură neobișnuită: cușmă, sprîncene, mustăți, șubă, cizme, de sus pînă jos – negru. GALAN, Z. R. 276. DLRLC
- Intrînd Tăutul în sala marelui vizir, își trase cizmele și le dete slugii sale. BĂLCESCU, O. I 8. DLRLC
- Prost ca o cizmă = foarte prost. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nătâng
-
etimologie:
- csizma DEX '09 DEX '98