3 intrări

45 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

chílă1 sf [At: URICARIUL, ap. CIHAC, II, 49 / V: pi~ / Pl: ~le / E: tc klî] 1 Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. 2 (înv) Impozit care se plătea cu un anumit număr de chile de cereale. 3 (Îe) Cu ~ Cu nemiluita.

chílă2 sf [At: NOVACOVICIU, C. B. 7 / Pl: ~le / E: nct] (Ban; csnp) Boccea.

chílă3 sf [At: DOSOFTEI, V. S. 74/2 / Pl: ~le / E: vsl кyлa] 1 (Med; pop) Hernie. 2 (Îdt) Om de nimic.

CHÍLĂ1, chile, s. f. Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. – Din tc. kile.

CHÍLĂ2, chile, s. f. Element pricipal de rezistență al osaturii unei nave, dispus pe axa longitudinală a fundului navei. – Din fr. quille.

CHÍLĂ1, chile, s. f. Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. – Din tc. kile.

CHÍLĂ2, chile, s. f. Element principal de rezistență al osaturii unei nave, așezat pe axa longitudinală a fundului navei. – Din fr. quille.

CHÍLĂ2, chile, s. f. Veche măsură de capacitate, întrebuințată mai ales pentru cereale, a cărei valoare era de aproximativ 500 kg. Dacă vrei să-mi dai grîul cu 50 de lei chila... îți cumpăr tocită pînea de pe moșie. ALECSANDRI, T. I 347. Să mi te-ngrași [murgule] Că am să te vînz În tîrg la Buzău, Pe chile de grîu. TEODORESCU, P. P. 57.

CHÍLĂ2, chile, s. f. Veche măsură de capacitate, egală cu circa 500 de kilograme și întrebuințată mai ales pentru cereale. – Tc. kile.

CHÍLĂ1 s. f. v. chil2.

CHÍLĂ3, chile, s. f. Piesă de rezistență așezată pe axa longitudinală a fundului unei nave, în exteriorul ei, de care se prind bordurile navei. – Fr. quille.

chílă (măsură de capacitate, parte a navei) s. f., g.-d. art. chílei; pl. chíle

chílă (măsură, capacitate pentru cereale, parte a navei) s. f., g.-d. art. chílei; pl. chíle

CHÍLĂ s.f. Piesă din axa longitudinală a unei nave, care, împreună cu carlinga centrală, constituie baza scheletului navei. [< fr. quille, cf. ol. kiel].

CHÍLĂ s. f. element principal longitudinal al osaturii unei nave, în partea inferioară, baza scheletului acesteia. (< fr. quille)

chílă (chíle), s. f. – Măsură de capacitate pentru cereale, de origine turcească, folosită pînă la jumătatea sec. XIX, de importanță variabilă după regiuni (chilă de Stambul = 22 banițe sau 440 ocale; chilă de Salonic = 3,75 ori cea dinainte; chilă de Brăila = 8 banițe sau 3,963 hl; chilă de Galați sau de Moldova = 2 mierțe sau 20 banițe, adică 4,16 hl; chilă de Basarabia = 4,57 hl). Tc. kile, din ngr. ϰοĩλον (Roesler 596; Șeineanu, II, 110; Meyer 224; Lokotsch 1174a); cf. alb. kilë.Der. (înv.) chiligiu, s. m. (hamal).

Intrare: chilă (u.m.)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chi chila
plural chile chilele
genitiv-dativ singular chile chilei
plural chile chilelor
vocativ singular
plural
Intrare: chilă (navig.)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chi chila
plural chile chilele
genitiv-dativ singular chile chilei
plural chile chilelor
vocativ singular
plural
Intrare: chil (u.m.)
chil (pl. -e) substantiv neutru
Surse flexiune: DEX '98, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chil chilul
plural chile chilele
genitiv-dativ singular chil chilului
plural chile chilelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chi chila
plural chile chilele
genitiv-dativ singular chile chilei
plural chile chilelor
vocativ singular
plural

chilă (navig.)

  • 1. Element pricipal de rezistență al osaturii unei nave, dispus pe axa longitudinală a fundului navei.
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

chilă (u.m.)

  • 1. Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Dacă vrei să-mi dai grîul cu 50 de lei chila... îți cumpăr toată pînea de pe moșie. ALECSANDRI, T. I 347.
      surse: DLRLC
    • Să mi te-ngrași [murgule] Că am să te vînz În tîrg la Buzău, Pe chile de grîu. TEODORESCU, P. P. 57.
      surse: DLRLC

etimologie:

chil (u.m.) chilă

etimologie:

  • kil[ogram]
    surse: DEX '09 DLRM