2 intrări

Articole pe această temă:

33 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIFTEÁ, chiftele, s. f. Preparat culinar de formă rotundă sau ovală făcut din carne tocată, ceapă, ouă, verdețuri și condimente, care se prăjește în grăsime. [Var.: chefteá s. f.] – Din tc. köfte.

chiftea sf [At: H IX, 365 / V: chef~, chiof~, chiuf~, cuf~ / Pl: ~de / E: tc köfte] 1 Preparat culinar făcut din carne tocată și prăjită în ulei. 2 (Pop; îe) De la ~ele la izmene Se spune despre cineva care istorisește faptele fără nici o legătură între ele.

CHIFTEÁ, chiftele, s. f. Preparat culinar de formă rotundă sau ovală făcut din carne tocată și prăjită în grăsime. [Var.: chefteá s. f.] – Din tc. köfte.

CHIFTEÁ, chiftele, s. f. Turtă mică făcută din carne tocată și prăjită în tigaie. Chiftele cu sos. – Variantă: chefteá (CARAGIALE, O. VII 286) s. f.

CHIFTEÁ, chiftele, s. f. Turtă mică făcută din carne tocată și prăjită în grăsime. [Var.: chefteá s. f.] – Tc. köfte.

CHIFTEÁ ~éle f. Preparat culinar de formă rotundă, făcut din carne tocată și prăjit în grăsime. [G.-D. chiftelei; Sil. chif-tea] /<turc. köfte

chifteà f. cocoloș de carne tocată: chiftele cu sos. [Turc. KÜFTÈ].

chifteá, chefteá și chĭofteá f., pl. ele (turc. [d. pers.] köfte, pop. küfte). Turtișoară de carne tocată prăjită în unt (numită în Mold. și pîrjoală). Cînd aceste turte îs micĭ și puse în sos se numesc chiftele marinate. – În Munt. piftea, vulgarizm de răŭ gust. V. perișoară.

CHEFTEÁ s. f. v. chiftea.

CHEFTEÁ s. f. v. chiftea.

CHEFTEÁ s. f. v. chiftea.

CHIFTÍ, pers. 3 chiftește, vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A ieși la suprafață (din pământ) în urma unei apăsări (ușoare). ♦ (Despre obiecte îmbibate cu lichid) A elimina lichid în urma unei apăsări (ușoare); a musti. ♦ (Despre partea lichidă a unor alimente expuse la foc) A ieși la suprafață. – Formație onomatopeică.

CHIFTÍ, pers. 3 chiftește, vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A ieși la suprafață (din pământ) în urma unei apăsări (ușoare). ♦ (Despre obiecte îmbibate cu lichid) A elimina lichid în urma unei apăsări (ușoare); a musti. ♦ (Despre partea lichidă a unor alimente expuse la foc) A ieși la suprafață. – Formație onomatopeică.

chiftí vi [At: I. IONESCU, C. 191 / Pzi: 3 ~téște / E: fo cf chifui, chisti] (Mol) 1 (D. lichide) A produce sunetul caracteristic când se fierbe ceva. 2 (D. apă) A face bășici. 3 (D. lichide) A da pe afară. 4 (D. lichide) A fierbe. 5 (D. lichide) A țâșni. 6 (D. lichide) A împroșca. 7 (D. apă sau noroi) A fleșcăi. 8 (D. lichide) A fâsâi. 9 (D. lichidul dintr-un butoi) A se scurge încet și continuu printre doage. 10 (D. o bubă) A supura. 11 (Pan) A bufni în râs.

pifti[1] v vz chifti

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

CHIFTÍ, chiftesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre lichide, mai ales despre apă) A ieși din locul unde se află (de obicei din pămînt) sub o (ușoară) presiune. Cînd unealta pătrundea mai adînc [în pămîntul nisipos] chiftea apa din el. PAS, L. I 164. ♦ (Despre obiecte îmbibate cu lichid; urmat de determinări) A elimina (la o ușoară apăsare) puțin lichid; a musti. Mergeau șchiopătînd, abia tîrîndu-și bocancii chiftind de glod. CAMILAR, N. I 10 Snopi de strujeni chiftind de o sevă putredă. CAMILAR, N. II 262. 2. (Despre partea lichidă a unor alimente expuse la foc) A ieși la suprafața fierturii. Amestecul... numit balmoș se fierbe și se mestecă pînă ce chiftește... untul pe deasupra. ȘEZ. VII 115.

CHIFTÍ, chiftesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre lichide) A ieși (din pământ) în urma unei presiuni (ușoare). ♦ (Despre obiecte îmbibate cu lichid) A elimina lichid în urma unei apăsări (ușoare); a musti. 2. (Despre partea lichidă a unor alimente expuse la foc) A ieși la suprafața fierturii. – Onomatopee.

A CHIFTÍ ~ésc intranz. 1) (despre lichide) A ieși la suprafață la o apăsare ușoară. 2) (despre obiecte, alimente îmbibate cu lichid) A elimina lichid sub acțiunea unei presiuni mici. /Onomat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chifteá s. f., art. chifteáua, g.-d. art. chiftélei; pl. chiftéle, art. chiftélele

arată toate definițiile

Intrare: chiftea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiftea
  • chifteaua
plural
  • chiftele
  • chiftelele
genitiv-dativ singular
  • chiftele
  • chiftelei
plural
  • chiftele
  • chiftelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cheftea
  • chefteaua
plural
  • cheftele
  • cheftelele
genitiv-dativ singular
  • cheftele
  • cheftelei
plural
  • cheftele
  • cheftelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chioftea
  • chiofteaua
plural
  • chioftele
  • chioftelele
genitiv-dativ singular
  • chioftele
  • chioftelei
plural
  • chioftele
  • chioftelelor
vocativ singular
plural
Intrare: chifti
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chifti
  • chiftire
  • chiftit
  • chiftitu‑
  • chiftind
  • chiftindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • chiftește
(să)
  • chiftească
  • chiftea
  • chifti
  • chiftise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • chiftesc
(să)
  • chiftească
  • chifteau
  • chifti
  • chiftiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chiftea cheftea chioftea

  • 1. Preparat culinar de formă rotundă sau ovală făcut din carne tocată, ceapă, ouă, verdețuri și condimente, care se prăjește în grăsime.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pârjoală diminutive: chifteluță un exemplu
    exemple
    • Chiftele cu sos.
      surse: DLRLC

etimologie:

chifti

  • 1. (Despre lichide) A ieși la suprafață (din pământ) în urma unei apăsări (ușoare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Cînd unealta pătrundea mai adînc [în pământul nisipos] chiftea apa din el. PAS, L. I 164.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre obiecte îmbibate cu lichid) A elimina lichid în urma unei apăsări (ușoare).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: musti (vb.) 2 exemple
      exemple
      • Mergeau șchiopătînd, abia tîrîndu-și bocancii chiftind de glod. CAMILAR, N. I 10.
        surse: DLRLC
      • Snopi de strujeni chiftind de o sevă putredă. CAMILAR, N. II 262.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (Despre partea lichidă a unor alimente expuse la foc) A ieși la suprafață.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Amestecul... numit balmoș se fierbe și se mestecă pînă ce chiftește... untul pe deasupra. ȘEZ. VII 115.
        surse: DLRLC

etimologie: