2 intrări

34 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chemat2, ~ă a [At: COD. VOR., ap. DA / Pl: ~ați, ~e / E: chema] 1 Invitat. 2 Destinat. 3 (Îe) A fi~ de Dumnezeu A fi pe moarte.

chemát1 sn [At: ȘINCAI, HR. 137/21 / Pl: ~uri / E: chema] 1 Chemare (2). 2 Strigare (în ajutor).

CHEMÁT, -Ă, chemați, -te, adj. Care posedă însușirile, mijloacele, vocația necesară pentru a face ceva. – V. chema.

CHEMÁT, -Ă, chemați, -te, adj. Care posedă însușirile, mijloacele, vocația necesară pentru a face ceva. – V. chema.

CHEMÁT, -Ă, chemați, -te, adj. Care posecdă însușirile, mijloacele, priceperea necesară pentru ceva; destinat, menit. ◊ (Substantivat) Toți chemații și nechemații.

CHEMÁT, -Ă, chemați, -te, adj. Care posedă însușirile, mijloacele, pricererea necesară pentru ceva; destinat, menit. – V. chema.

CHEMÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A CHEMA. 2) Care întrunește condițiile necesare pentru o anumită activitate. /v. a chema

chemát, -ă adj. Strigat. Fig. Autorizat, îndreptățit: preutu e chemat să propage binele.

chemá [At: COD. VOR. 57/5 / V: (înv) cl~, (înv) chiemá / Pzi: chem / E: ml clamo, -are] 1-2 vi A striga (tare). 3 vi A da alarma (strigând după ajutor). 4 vt A invita pe cineva să vină, pronunțându-i cu glas tare numele. 5 vt A spune cuiva pe nume Si: a tutui. 6 vi (Spc; în limba veche, câteodată urmat de pp către) A ruga pe cineva să vină într-ajutor. 7-8 vi A invoca sau a implora ajutorul cuiva. 9 vi (Jur; construit cu acuzativul fără pp) A face apel la instanța competentă Si: a alerga. 10-11 vi (Pex) A invita pe (sau prin) cineva să vină sau să aducă. 12 vt A invita pe cineva (la masă, la o petrecere, la un ospăț, la nuntă). 13 vt (Pex) A invita mai multe persoane, o mulțime la o adunare Si: a convoca. 14 vt (Înv) A ~ Camerele A convoca parlamentul. 15 vt (Îe) A ~ sub drapel (sau sub arme) A da ordin de prezentare la armată. 16 vt (Spc; înv; uneori complinit de față) A invita pe cineva să se prezinte la judecată Si: a cita, (înv) a soroci. 17 vt (Pan) A-i face cuiva semn să vină. 18 vt A distinge o persoană (sau un lucru) printr-un cuvânt care îl desemnează individual Si: a numi. 19 vt A numi pe cineva cu un calificativ. 20 vt A numi pe cineva într-o slujbă. 21 vt A da cuiva o însărcinare. 22 A desemna pe cineva să facă un lucru. 23 vt (Înv; îe) A ~ în leafă A angaja cu leafa (soldați mercenari). 24 vt (Fig) A îndemna pe cineva să apuce pe o cale. 25 vr (Asr) A-și lua numele Si: a se numi. 26 vr (Îrg) A se zice. 27 vr A simboliza. 28-29 vtr A (se) considera. 30 vr A se atribui cuiva ceva. 31 vr A fi al cuiva. 32 vr (Fam; îe) Cum se cheamă sau s-ar chema Cum s-ar zice. 33 vr (Fam; îe) Se ~ vorba că... Se zice că... 34 vt A îndemna (în mod oficial) pe cineva să participe la o acțiune, la un fapt Si: a solicita, a apela (la)... 35 vt (Poetic) A evoca. 36 vt A ordona cuiva să se prezinte într-un loc. 37 vt (Îe) A ~ la ordine A soma să respecte anumite reguli de disciplină, liniște etc.

CHEMÁ, chem, vb. I I. Tranz. 1. A striga, a comunica cuiva să vină aproape sau într-un anumit loc. 2. A pofti, a îndemna (în mod oficial) pe cineva să participe la o acțiune, la un fapt etc.; a solicita, a apela la... ♦ (Poetic) A evoca. 3. A ordona, a impune cuiva (în mod oficial) să se prezinte într-un anumit loc. ◊ Expr. A chema la ordine = a cere, a soma să respecte anumite reguli de disciplină, liniște etc. A chema sub arme (sau sub drapel) = a) a încorpora (un contingent); b) a mobiliza armata. II. Refl. (impers.) A avea numele..., a se numi; a însemna, a se zice, a se socoti. ◊ Expr. Se cheamă că... = însemnează că..., vrea să zică. – Lat. clamare.

CHEMÁ, chem, vb. I. I. Tranz. 1. A spune, a striga, a comunica cuiva să vină aproape sau într-un anumit loc. 2. A pofti, a îndemna (în mod oficial) pe cineva să participe la o acțiune, la un fapt; a solicita, a apela la... ♦ (Poetic) A evoca. 3. A ordona, a impune cuiva (în mod oficial) să se prezinte într-un anumit loc. ♦ Expr. A chema la ordine = a cere, a soma să respecte anumite reguli de disciplină, liniște etc. A chema sub arme (sau sub drapel) = a) a încorpora (un contingent); b) a mobiliza armata. II. Refl. (impers.) A avea numele..., a se numi; a însemna, a se zice, a se socoti. ♦ Expr. Se cheamă că... = însemnează că..., vrea să zică. – Lat. clamare.

CHEMÁ, chem, vb. I. I. Tranz. 1. A spune cuiva să se apropie, a invita pe cineva (adesea rostindu-i numele sau întrebuințînd o interjecție, un gest etc.) să vină aproape (sau într-un loc anumit). Frate-meu o cheamă pe mama. STANCU, D. 313. Duduca Leona... a chemat cu dragoste prefăcută pe Colțun. SADOVEANU, N. F. 35 Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice... CREANGĂ, P. 19. Mă chemi, drăguță? Iată-mă-s. ALECSANDRI, T. 263. Și strigă seara pe lună: Hai, mîndră, la apă bună! Și mă cheamă dimineața: Hai, mîndro, de-ți spală fața! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 49. ◊ Fig. Sînt suflet blestemat. Întîmplările mă cheamă unde miroase a sînge și a praf de pușcă. SADOVEANU, O. I 422. ◊ (Complinit prin «pe nume») Pleacă gura la ureche-i, blînd pe nume el o cheamă. EMINESCU, O. I 84. Atunci Ileana Simziana... le chemă pe nume. ISPIRESCU, L. 28. ◊ Refl. reciproc. (Poetic) Paseri mărunte, stropite cu felurite colori, se chemau de pe vîrfuri de nuielușe mlădioase. SADOVEANU, O. III 355. ◊ Intranz. O păsărică cu pieptul cărămiziu chemă de cîteva ori pe o ramură, cu viers subțireapoi se mistui în desișul de alun. SADOVEANU, O. IV 486. 2. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. «la») A pofti să participe la o acțiune, Ia un eveniment etc.; a solicita, a apela la..., a ruga. Ipate se trezește într-o zi cu socru-său, că vine și-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. CREANGĂ, P. 169. Tatăl meu... chemă pre nașu-meu Păcală, mă încredința lui și apoi muri. NEGRUZZI, S. I 247. ♦ A striga. Curînd aveți să mă plîngeți; în van aveți să mă chemați; de unde m-oi duce, nu mă mai întorc. SADOVEANU, N. F. 7. ♦ A îndemna, a mobiliza la o acțiune comună. În cinstea zilei de 1 Mai colectivul nostru de muncă a chemat la întrecere celelalte colective.Partidul cheamă pe muncitori, tehnicieni și ingineri să se preocupe necontenit de ridicarea productivității muncii și de reducerea prețului de cost. GHEORGHIU-DEJ, Î. DEM. 20. Vă chem să luptăm. Vă chem s-alipiți glasul de-al meu. Vă chem să măriți puterea de-asalt a forțelor păcii. BANUȘ, B. 110. ♦ (Poetic) A evoca. Prindeau toți a vorbi de trecutul prăpădit în negura de sînge, chemau umbrele vitejilor, și în pacea luncilor, în rumeneala flăcărilor, se închegau și luau zbor legendele străbunilor. SADOVEANU, O. I 129. 3. A ordona, a impune cuiva să se prezinte într-un anumit loc, în fața unei autorități (pentru a îndeplini o obligație). ◊ Expr. A chema în judecată = a cita în justiție. A chema la ordine = a cere să se respecte disciplina și liniștea. A chema sub arme (sau sub drapel) = a) a încorpora (un contingent); b) a mobiliza armata. 4. Fig. A scoate, a aduce. Adori Frumosul?... Nu-l căta prin nori: Învață tu de-l cheamă la lumină. TOMA, C. V. 174. II. 1. Tranz. unipers. A se numi, a avea numele... O cheamă Agripina pe nevastă-mea. STANCU,257. Să știi că mă cheamă Făt-Frumos. CREANGĂ, P. 88. De-acum înainte să știi că te cheamă Harap-Alb, aista ți-i numele. CREANGĂ, P. 207. Cum te cheamă, măi copile?Ca pe tatăl meu, Călin. EMINESCU, O. I 84. Minciună... Nu mă cheamă nici Pîrlea, nici Lăcustă... mă cheamă Pepelea. ALECSANDRI, T. 397. ◊ Refl. pas. Ce fel de vorbă-i asta, tată... la d-ta urșii se cheamă găini? CREANGĂ, P. 188. La noi, ea se cheamă... cum se va fi chemînd?... Știu desigur că în județele de munte ale Moldovei... poartă numele de ierunci. ODOBESCU, S. III 33. ◊ Refl. însă eu am bani și minte, Căci mă chem jupîn Arvinte. ALECSANDRI, T. 317. Eu mă chem acum Leonte Dianeu, sau Leonachi Dianeu. BUDAI-DELEANU, Ț. 66. 2. Refl. impers. (Familiar) A însemna, a se zice, a se socoti, a se înțelege, a considera. Ca să nu se cheme că a murit la pușcăria lor, călăii l-au trimis [pe C. Frimu] la spital. PAS, Z. IV 115. Ho, mă! ce vă este? zise Zaharia, sărind ca un vultur între dînșii. Casă de oameni de treabă se cheamă asta? CREANGĂ, A. 113. ◊ Expr. Se cheamă că... = e vorba că..., vrea să zică, doar. Apoi să-mi dați tohoarcă, opinci și căciulă, că de-acu se cheamă că vine iarna. SADOVEANU, B. 24.

CHEMÁ, chem, vb. I. I. Tranz. 1. A spune, a striga, a comunica cuiva să vină aproape sau într-un anumit loc. 2. A pofti, a îndemna (în mod oficial) să participe la o acțiune, la un fapt; a solicita, a apela la... ♦ (Poetic) A evoca. 3. A ordona, a impune cuiva (în mod oficial) să se prezinte într-un anumit loc. ◊ Expr. A chema la ordine = a cere să se respecte disciplina și liniștea. A chema sub arme (sau sub drapel) = a) a încorpora (un contingent); b) a mobiliza armata. A chema în judecată = a cita în fața justiției. II. 1. Tranz. unipers. și refl. A se numi, a avea numele... 2. Refl. impers. (Fam.) A însemna, a se zice, a se socoti. ◊ Expr. Se cheamă că... = e vorba că..., vrea să zică. – Lat. clamare.

A CHEMÁ chem tranz. 1) A cere să vină mai aproape sau undeva (rostind numele celui poftit). 2) A impune (în mod oficial) să se prezinte într-un anumit loc. ◊ ~ la ordine a cere respectarea disciplinei. 3) (persoane, colectivități) A determina printr-o chemare (să efectueze o acțiune). ◊ ~ sub arme (sau sub drapel) a mobiliza. 4) (fapte, evenimente din trecut) A aduce în memorie; a evoca. /<lat. clamare

A SE CHEMÁ mă chem intranz. A purta un nume; a se numi. /<lat. clamare

chemà v. 1. a face să vie cu ajutorii vocii sau prin alt semn: a chema într’a jutor; 2. a striga pe nume; 3. a cita în justiție: a fost chemat ca martor; 4. a invita: m’a chemat acasă; 5. a invoca, a revoca; 6. a avea numele de: se cheamă Ioan; 7. Mold. a se zice, a se pretinde: mă chem că sunt bogat. [Lat CLAMARE].

chem, a v. tr. (vrom. chĭem, d. lat. clamare; it. chiamare, pv. clamar, vfr. claimer, sp. chamar.Chem, chemĭ, cheamă; să chem, să chemĭ, să cheme. Chĭamă e arhaizm. Cp. cu geamă, teamă, pleacă d. gem, tem, plec. V. aclam). Strig, spun saŭ fac semn să vină: a chema în ajutor. Citez: a chema în (saŭ la) judecată. Invit: a chema la masă. Invoc: a chema pe Dumnezeŭ. Evoc: a chema umbrele morților. Convoc: a chema membriĭ uneĭ societățĭ. Mă cheamă v. impers. Mă numesc: mă cheamă Aŭgúst.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chemá (a ~) vb., ind. prez. 3 cheámă; conj. prez. 3 să chéme

chemá vb., ind. prez. 1 sg. chem, 3 sg. și pl. cheámă; conj. prez. 3 sg. și pl. chéme

chema (ind. prez. 3 sg. și 3 pl. cheamă)

arată toate definițiile

Intrare: chemat
chemat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chemat
  • chematul
  • chematu‑
  • chema
  • chemata
plural
  • chemați
  • chemații
  • chemate
  • chematele
genitiv-dativ singular
  • chemat
  • chematului
  • chemate
  • chematei
plural
  • chemați
  • chemaților
  • chemate
  • chematelor
vocativ singular
plural
Intrare: chema
verb (VT27)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chema
  • chemare
  • chemat
  • chematu‑
  • chemând
  • chemându‑
singular plural
  • chea
  • chemați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chem
(să)
  • chem
  • chemam
  • chemai
  • chemasem
a II-a (tu)
  • chemi
(să)
  • chemi
  • chemai
  • chemași
  • chemaseși
a III-a (el, ea)
  • chea
(să)
  • cheme
  • chema
  • chemă
  • chemase
plural I (noi)
  • chemăm
(să)
  • chemăm
  • chemam
  • chemarăm
  • chemaserăm
  • chemasem
a II-a (voi)
  • chemați
(să)
  • chemați
  • chemați
  • chemarăți
  • chemaserăți
  • chemaseți
a III-a (ei, ele)
  • chea
(să)
  • cheme
  • chemau
  • chema
  • chemaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chemat

etimologie:

  • vezi chema
    surse: DEX '98 DEX '09

chema

  • 1. tranzitiv A striga, a comunica cuiva să vină aproape sau într-un anumit loc.
    surse: DEX '09 DLRLC 10 exemple
    exemple
    • Frate-meu o cheamă pe mama. STANCU, D. 313.
      surse: DLRLC
    • Duduca Leona... a chemat cu dragoste prefăcută pe Colțun. SADOVEANU, N. F. 35.
      surse: DLRLC
    • Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice... CREANGĂ, P. 19.
      surse: DLRLC
    • Mă chemi, drăguță? Iată-mă-s. ALECSANDRI, T. 263.
      surse: DLRLC
    • Și strigă seara pe lună: Hai, mîndră, la apă bună! Și mă cheamă dimineața: Hai, mîndro, de-ți spală fața! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 49.
      surse: DLRLC
    • figurat Sînt suflet blestemat. Întîmplările mă cheamă unde miroase a sînge și a praf de pușcă. SADOVEANU, O. I 422.
      surse: DLRLC
    • Pleacă gura la ureche-i, blînd pe nume el o cheamă. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC
    • Atunci Ileana Simziana... le chemă pe nume. ISPIRESCU, L. 28.
      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc poetic Paseri mărunte, stropite cu felurite colori, se chemau de pe vîrfuri de nuielușe mlădioase. SADOVEANU, O. III 355.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv O păsărică cu pieptul cărămiziu chemă de cîteva ori pe o ramură, cu viers subțire – apoi se mistui în desișul de alun. SADOVEANU, O. IV 486.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A pofti, a îndemna (în mod oficial) pe cineva să participe la o acțiune, la un fapt etc.; a apela la...
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ruga solicita 2 exemple
    exemple
    • Ipate se trezește într-o zi cu socru-său, că vine și-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. CREANGĂ, P. 169.
      surse: DLRLC
    • Tatăl meu... chemă pre nașu-meu Păcală, mă încredință lui și apoi muri. NEGRUZZI, S. I 247.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Curînd aveți să mă plîngeți; în van aveți să mă chemați; de unde m-oi duce, nu mă mai întorc. SADOVEANU, N. F. 7.
        surse: DLRLC
    • 2.2. A îndemna, a mobiliza la o acțiune comună.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • În cinstea zilei de 1 Mai colectivul nostru de muncă a chemat la întrecere celelalte colective.
        surse: DLRLC
      • Partidul cheamă pe muncitori, tehnicieni și ingineri să se preocupe necontenit de ridicarea productivității muncii și de reducerea prețului de cost. GHEORGHIU-DEJ, Î. DEM. 20.
        surse: DLRLC
      • Vă chem să luptăm. Vă chem s-alipiți glasul de-al meu. Vă chem să măriți puterea de-asalt a forțelor păcii. BANUȘ, B. 110.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Prindeau toți a vorbi de trecutul prăpădit în negura de sînge, chemau umbrele vitejilor, și în pacea luncilor, în rumeneala flăcărilor, se închegau și luau zbor legendele străbunilor. SADOVEANU, O. I 129.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A ordona, a impune cuiva (în mod oficial) să se prezinte într-un anumit loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.1. expresie A chema în judecată = a cita în justiție.
      surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A chema la ordine = a cere, a soma să respecte anumite reguli de disciplină, liniște etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.3. expresie A chema sub arme (sau sub drapel) = a încorpora (un contingent).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încorpora
    • 3.4. expresie A chema sub arme (sau sub drapel) = a mobiliza armata.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • exemple
    • Adori Frumosul?... Nu-l căta prin nori: Învață tu de-l cheamă la lumină. TOMA, C. V. 174.
      surse: DLRLC
  • 5. reflexiv impersonal A avea numele..., a se numi; a însemna, a se zice, a se socoti.
    exemple
    • O cheamă Agripina pe nevastă-mea. STANCU, D. 257.
      surse: DLRLC
    • Să știi că mă cheamă Făt-Frumos. CREANGĂ, P. 88.
      surse: DLRLC
    • De-acum înainte să știi că te cheamă Harap-Alb, aista ți-i numele. CREANGĂ, P. 207.
      surse: DLRLC
    • Cum te cheamă, măi copile? – Ca pe tatăl meu, Călin. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC
    • Minciună... Nu mă cheamă nici Pîrlea, nici Lăcustă... mă cheamă Pepelea. ALECSANDRI, T. 397.
      surse: DLRLC
    • pasiv Ce fel de vorbă-i asta, tată... la d-ta urșii se cheamă găini? CREANGĂ, P. 188.
      surse: DLRLC
    • pasiv La noi, ea se cheamă... cum se va fi chemînd?... Știu desigur că în județele de munte ale Moldovei... poartă numele de ierunci. ODOBESCU, S. III 33.
      surse: DLRLC
    • Însă eu am bani și minte, Căci mă chem jupîn Arvinte. ALECSANDRI, T. 317.
      surse: DLRLC
    • Eu mă chem acum Leonte Dianeu, sau Leonachi Dianeu. BUDAI-DELEANU, Ț. 66.
      surse: DLRLC
    • Ca să nu se cheme că a murit la pușcăria lor, călăii l-au trimis [pe I. C. Frimu] la spital. PAS, Z. IV 115.
      surse: DLRLC
    • Ho, mă! ce vă este? zise Zaharia, sărind ca un vultur între dînșii. Casă de oameni de treabă se cheamă asta? CREANGĂ, A. 113.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie Se cheamă că... = însemnează că..., vrea să zică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: doar un exemplu
      exemple
      • Apoi să-mi dați tohoarcă, opinci și căciulă, că de-acu se cheamă că vine iarna. SADOVEANU, B. 24.
        surse: DLRLC

etimologie: