2 intrări
28 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂPẮU, căpăi, s. m. (Reg.) Copoi (1). – Din magh. kopó.
CĂPẮU, căpăi, s. m. (Reg.) Copoi (1). – Din magh. kopó.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
căpắu sm vz copoi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂPẮU s. m. V. copoi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPÓI, copoi, s. m. 1. Câine de vânătoare de talie mare, care urmărește vânatul după miros; ogar, prepelicar, căpău. ♦ Câine polițist folosit la urmărit. 2. (Arg.) Nume dat agenților de poliție. – Cf. magh. kopó.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
copoi1 sm [At: CANTEMIR, IST. 110 / V: ~pou, ~pău, că~, căpou, căpău / Pl: ~ / E: cf mg kopo[1]] 1 Câine de vânătoare de talie mare Si: ogar, prepelicar. 2 Câine polițist folosit la urmărit. 3 (Arg) Polițist. 4 (Fig) Persoană care încearcă să descopere posibilitățile unei afaceri.
- Etimonul corect ortografiat este kopó. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPÓI, copoi, s. m. 1. Câine de vânătoare de talie mare, care urmărește vânatul după miros; ogar, prepelicar, căpău. ♦ Câine polițist folosit în urmărit. 2. (Arg.) Nume dat agenților de poliție. – Cf. magh. kopó.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CAPẮU s. m. v. copoi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPÓI, copoi, s. m. 1. Cîine de vînătoare care are simțul. mirosului foarte dezvoltat. V. ogar, prepelicar. Atuncea prezida Copoi și sentințe fără apel el da. ALEXANDRESCU, P. 151. Pe cerb că-ntîlnea, Arcul că-ntindea... Copoi c-asmuțea Și mi-l săgeta. TEODORESCU, P. P. 66. ♦ Cîine polițist folosit la urmăriri. 2. Nume disprețuitor dat agenților de poliție din regimul burghezo-moșieresc. A început prefectura să trimită copoii după el. PAS, Z. II 79. – Variante: (regional) capău (NEGRUZZI, S. I 106), căpău (BUDAI-DELEANU, Ț. 306) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COPÓI ~ m. 1) Rasă de câini de vânătoare de talie mare, care urmărește vânatul după miros. 2) Câine din această rasă. 3) Câine polițist folosit la urmărirea infractorilor. 4) depr. Agent de poliție. /ung. kopó
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
copoiu m. 1. câine mare de vânat care descopere și sgornește fiara; 2. fig. agent de poliție foarte îndemânatec. [Ung. KOPO].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
capắŭ, V. copoŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
copóĭ m. V. copoŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
copóŭ m. (ung. kopó, de unde și ceh. kopoy, rut. kapúy). Est. Cîne care adulmecă vînatu în pădure, îl scornește și-l alungă chefnind pînă-l aduce spre vînător. – Fig. Polițist ager. – În nord capăŭ; în sud copoĭ, pl. tot așa (de unde bg. kopóĭ). V. ogar și prepelicar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
căpắu (reg.) s. m., art. căpắul; pl. căpắi, art. căpắii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
căpău s. m., art. căpăul; pl. căpăi, art. căpăii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
copói s. m., pl. copói, art. copóii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
copói s. m., pl. copói, art. copóii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
copoi
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
copoiu, -poi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
COPÓI s. v. agent.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M72) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M78) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M72) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
căpău capău
copoi capău căpău
- 1. Câine de vânătoare de talie mare, care urmărește vânatul după miros.exemple
- Atuncea prezida Copoiul și sentințe fără apel el da. ALEXANDRESCU, P. 151.surse: DLRLC
- Pe cerb că-ntîlnea, Arcul că-ntindea... Copoi c-asmuțea Și mi-l săgeta. TEODORESCU, P. P. 66.surse: DLRLC
- 1.1. Câine polițist folosit la urmărit.surse: DEX '09 DLRLC NODEX
-
- exemple
- A început prefectura să trimită copoii după el. PAS, Z. II 79.surse: DLRLC
-
etimologie:
- cf. limba maghiară kopósurse: DEX '09 NODEX