12 definiții pentru căpău
din care- explicative (2)
- morfologice (3)
- specializate (7)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂPĂU, căpăi, s. m. (Reg.) Copoi (1). – Din magh. kopó.
CĂPĂU, căpăi, s. m. (Reg.) Copoi (1). – Din magh. kopó.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
capăŭ, V. copoŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
căpău (reg.) s. m., art. căpăul; pl. căpăi, art. căpăii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
căpău (reg.) s. m., art. căpăul; pl. căpăi, art. căpăii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
căpău s. m., art. căpăul; pl. căpăi, art. căpăii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
căpău, s.m. v. capău („copoi”).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
căpău, s.n. – v. capău („copoi”).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
căpău, s.m. – v. capău.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
căpău, s.n. – v. capău.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
capău, căpăi, (căpău), s.m. (reg.) Câine de vânătoare, copoi: „Cu urechi ca de capăi, / Bate-o, Doamne, că hâdă-i” (Bârlea, 1924, II: 162). ■ (onom.) Căpăi, poreclă pentru locuitorii din Libotin. – Var. a lui copoi (Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
capău, căpăi, (căpău), s.n. – (reg.) Câine de vânătoare, copoi (ALR, 1961: 663): „Cu urechi ca de capăi, / Bate-o, Doamne, că hâdă-i” (Bârlea, 1924, II: 162); „Îi căpău negru și se făcea iar om până-n cântatul cocoșilor” (Bilțiu, 1999: 301). ♦ (onom.) Căpăi, poreclă pentru locuitorii din Libotin. – Var. a lui copoi (< magh. kopó „copoi”) (Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
capău, căpăi, (căpău), s.n. – Câine de vânătoare, copoi (ALR 1961: 663): „Cu urechi ca de capăi, / Bate-o, Doamne, că hâdă-i” (Bârlea 1924 II: 162); „Îi căpău negru și se făcea iar om până-n cântatul cocoșilor” (Bilțiu 1999: 301). – Din magh. kopó „copoi”, germ. Kapaun „clapon”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M72) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|