2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

boltit2, ~ă a [At: (a. 1654) Mss, ap. GCR I, 172 / Pl: ~iți, ~e / E: bolti] 1 Ca o boltă. 2 (D. ochi) înfundat în orbite.

boltit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: bolti] Boltire (1).

BOLTÍT, -Ă, boltiți, -te, adj. Care are formă de boltă (1) sau de arc; bombat. – V. bolti.

BOLTÍT, -Ă, boltiți, -te, adj. Care are formă de boltă (1) sau de arc; bombat. – V. bolti.

BOLTÍT, -Ă, boltiți, -te, adj. Care are formă de boltă sau de arc. În urmă crește creanga, boltită ca de dar. DEȘLIU, 6. Miji o rază de soare și se arcui în înălțimi un curcubeu boltit. C. PETRESCU, R. DR. 61. [Rinul curge] pe sub boltite poduri. ALECSANDRI, P. III 134. ♦ Bombat. O frunte... netedă, albă, corect boltită. EMINESCU, N. 35.

BOLTÍT, -Ă, boltiți, -te, adj. Care are formă de boltă sau de arc. ♦ Bombat. – V. bolti.

boltí [At: GORUN, F. 156 / Pzi: ~tesc / E: boltă] 1 vt A da (unei construcții) formă de boltă (1). 2 vr A lua formă de boltă (1).

BOLTÍ, boltesc, vb. IV. Tranz. A da (unei construcții) formă de boltă (1). ♦ Refl. A se deschide în formă de boltă (1). – Din boltă.

BOLTÍ, boltesc, vb. IV. Tranz. A da (unei construcții) formă de boltă (1). ♦ Refl. A se deschide în formă de boltă (1). – Din boltă.

BOLTÍ, boltesc, vb. IV. Refl. A lua sau a avea formă de boltă. Cînd a stat viscolul și s-a boltit văzduhul ca un smalț albastru, gerul a prefăcut apa în cremene. SADOVEANU, P. M. 173. Soarele se lăsa spre dealul Galatei... și cerul se boltea fără nouri. SADOVEANU, Z. C. 207. ◊ Tranz. Fig. Vîntul a contenit cu desăvîrșire. Cerul boltește un albastru curat. SADOVEANU, O. A. II 192.

BOLTÍ, pers. 3 boltește, vb. IV. Refl. A lua sau a avea formă de boltă (1). – Din boltă.

A SE BOLT/Í se ~éște intranz. 1) A căpăta formă de boltă. 2) A avea formă de boltă. /Din boltă

A BOLTÍ ~ésc tranz. (construcții) A face să capete formă de boltă. /Din boltă

boltì v. 1. a încheia o clădire în boltă; 2. a săpa în formă de boltă.

boltésc v. tr. (d. boltă). Construiesc în formă de boltă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

boltí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boltésc, imperf. 3 sg. bolteá; conj. prez. 3 să bolteáscă

boltí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boltésc, imperf. 3 sg. bolteá; conj. prez. 3 sg. și pl. bolteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOLTÍT adj. 1. v. arcuit. 2. v. proeminent.

BOLTIT adj. 1. arcuit, (rar) arcat. (Un acoperiș ~.) 2. bombat, proeminent, (rar) scos. (O frunte ~.)

BOLTÍ vb. a se arcui. (Plafonul se ~ elegant.)

BOLTI vb. a se arcui. (Plafonul se ~ elegant.)

Intrare: boltit
boltit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boltit
  • boltitul
  • boltitu‑
  • bolti
  • boltita
plural
  • boltiți
  • boltiții
  • boltite
  • boltitele
genitiv-dativ singular
  • boltit
  • boltitului
  • boltite
  • boltitei
plural
  • boltiți
  • boltiților
  • boltite
  • boltitelor
vocativ singular
plural
Intrare: bolti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bolti
  • boltire
  • boltit
  • boltitu‑
  • boltind
  • boltindu‑
singular plural
  • boltește
  • boltiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • boltesc
(să)
  • boltesc
  • bolteam
  • boltii
  • boltisem
a II-a (tu)
  • boltești
(să)
  • boltești
  • bolteai
  • boltiși
  • boltiseși
a III-a (el, ea)
  • boltește
(să)
  • boltească
  • boltea
  • bolti
  • boltise
plural I (noi)
  • boltim
(să)
  • boltim
  • bolteam
  • boltirăm
  • boltiserăm
  • boltisem
a II-a (voi)
  • boltiți
(să)
  • boltiți
  • bolteați
  • boltirăți
  • boltiserăți
  • boltiseți
a III-a (ei, ele)
  • boltesc
(să)
  • boltească
  • bolteau
  • bolti
  • boltiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

boltit

  • 1. Care are formă de boltă sau de arc.
    exemple
    • În urmă crește creanga, boltită ca de dar. DEȘLIU, 6.
      surse: DLRLC
    • Miji o rază de soare și se arcui în înălțimi un curcubeu boltit. C. PETRESCU, R. DR. 61.
      surse: DLRLC
    • [Rinul curge] pe sub boltite poduri. ALECSANDRI, P. III 134.
      surse: DLRLC
    • O frunte... netedă, albă, corect boltită. EMINESCU, N. 35.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi bolti
    surse: DEX '98 DEX '09

bolti

  • 1. A da (unei construcții) formă de boltă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • figurat Vîntul a contenit cu desăvîrșire. Cerul boltește un albastru curat. SADOVEANU, O. A. II 192.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se deschide în formă de boltă.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: arcui 2 exemple
      exemple
      • Cînd a stat viscolul și s-a boltit văzduhul ca un smalț albastru, gerul a prefăcut apa în cremene. SADOVEANU, P. M. 173.
        surse: DLRLC
      • Soarele se lăsa spre dealul Galatei... și cerul se boltea fără nouri. SADOVEANU, Z. C. 207.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • boltă
    surse: DEX '09 DEX '98