2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bolborosire sf [At: CAMILAR, C. 55 / Pl: ~ri / E: bolborosi] 1 Vorbire nedeslușită. 2 Bâlbâire. 3 Gâlgâire. 4 (Pop) Chiorăire.

BOLBOROSÍRE, bolborosiri, s. f. Faptul de a bolborosi; zgomot făcut de ceva care bolborosește; bolboroseală, bolborosit. – V. bolborosi.

BOLBOROSÍRE, bolborosiri, s. f. Faptul de a bolborosi, zgomot făcut de ceva care bolborosește; bolboroseală, bolborosit. – V. bolborosi.

BOLBOROSÍRE, bolborosiri, s. f. Acțiunea de a bolborosi și rezultatul ei; bolboroseală.

BOLBOROSÍRE, bolborosiri, s. f. Faptul de a bolborosi.

bolborosí [At: BĂRAC, T. 41/9 / V: borb-, -răsi, -bolo- / Pzi: ~sesc / E: fo] 1-2 vit A vorbi nedeslușit. 3-4 vit (Înv) A vorbi în somn. 5-6 vit (Înv) A bâlbâi. 7 vt (Înv) A vorbi într-o limbă străină. 8 vi (D. lichide) A gâlgâi. 9 vi (D. curcani) A scoate sunetul specific. 10 vi (Rar; d. rațe) A bălăci cu ciocul prin apă. 11 vi (Pop; d. mațe) A chiorăi. 12 vi (Pop) A mânca cu zgomot.

borborosi v vz bolborosi

BOLBOROSÍ, bolborosesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi nedeslușit. ♦ A vorbi într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg). 2. Intranz. (Despre lichide) A gâlgâi, a scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. ♦ (Pop.) A chiorăi. – Formație onomatopeică.

BOLBOROSÍ, bolborosesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi nedeslușit. ♦ A vorbi într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg). 2. Intranz. (Despre lichide) A gâlgâi, a scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. ♦ (Pop.) A chiorăi. – Formație onomatopeică.

BOLBOROSÍ, bolborosesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre oameni) A vorbi încet și nedeslușit (sub stăpînirea unei stări afective), a se exprima neinteligibil. Alexiu... bolborosea ceva cu glas scăzut. DUMITRIU, B. F. 69. Soldatul... încercă în mai multe rînduri să spună ceva, bolborosi fără șirși tăcu definitiv. SAHIA, N. 75. Se sculă, bolborosi cuvinte încurcate de mulțumire. REBREANU, P. S. 127. Ce bolborosește din gură? ALECSANDRI, T. 179. ♦ A rosti cuvinte într-o limbă străină (pe care ascultătorii n-o înțeleg). (Tranz.) Bolborosește trei vorbe franțuzești, nu știe carte, abia poate iscăli, și brațul lui ține girbaciu! stăphririi asupra «prostimii». SADOVEANU, N. F. 47. Boierii în divan bolboroseau graiuri străine. ODOBESCU, S. III 258. 2. (Despre lichide, în special despre apă și sînge) A produce un zgomot caracteristic cauzat de ciocnirea cu aerul sau cu alt obstacol. V. clipoci, gîlgîi. O piatră se rostogoli în pîrău, undele bolborosiră. SADOVEANU, O. VI 11. Apa se scufundă bolborosind, ca suptă de gura unei viitori. VLAHUȚĂ, O. A. 407. Capul de-a dura sărea, Sîngele bolborosea. ALECSANDRI, P. P. 89. – Variantă: borborosí (ȘEZ. IV 125) vb. IV.

BORBOROSÍ vb. IV v. bolborosi.

BOLBOROSÍ, bolborosesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi încet și nedeslușit. ♦ A rosti cuvinte într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg). Bolboroseau graiuri străine (ODOBESCU). 2. Intranz. (Despre lichide) A produce un zgomot caracteristic la ciocnirea cu un obstacol sau în timpul fierberii. – Onomatopee.

A BOLBOROSÍ ~ésc intranz. 1) A vorbi incoerent, încet și nedeslușit; a bodogăni; a bălmăji; a boscorodi. 2) A vorbi într-o limbă neînțeleasă de ascultători. 3) (despre lichide) A produce un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe; a gâlgâi. /Onomat.

bolborosì (borborosì) v. 1. a clocoti (de valuri); 2. a țișni, a ieși fierbând și făcând bășici (de apă, de sânge): capul de-a dura sărea, sângele bolborosea POP.; 3. a vorbi iute și încurcat: începi a bolborosi turcește, fără să știi bechiu măcar CR.; 4. a striga (de curcani). [V. bolbol].

bolborosésc (est) și borb- (vest) v. intr. (imit. înrudit cu bg. bŭrbolĭy, bŭrborĭy, rus. bormotátĭ, vgr. borborýzo, precum și cu rom. a forfoti, a bîlbîi, a dîrdîi ș.a.). Bîlbîi, pronunț răŭ. Clocotesc, forfotesc (vorbind de apă în cazan, în rîŭ orĭ în mațe). – În Trans. borbosesc (sîrb. brobosati).

borborosésc și borboșésc V. bolborosesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bolborosíre s. f., g.-d. art. bolborosírii; pl. bolborosíri

bolborosíre s. f., g.-d. art. bolborosírii; pl. bolborosíri

bolborosí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bolborosésc, imperf. 3 sg. bolboroseá; conj. prez. 3 să bolboroseáscă

bolborosí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bolborosésc, imperf. 3 sg. bolboroseá; conj. prez. 3 sg. și pl. bolboroseáscă

arată toate definițiile

Intrare: bolborosire
bolborosire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bolborosire
  • bolborosirea
plural
  • bolborosiri
  • bolborosirile
genitiv-dativ singular
  • bolborosiri
  • bolborosirii
plural
  • bolborosiri
  • bolborosirilor
vocativ singular
plural
Intrare: bolborosi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bolborosi
  • bolborosire
  • bolborosit
  • bolborositu‑
  • bolborosind
  • bolborosindu‑
singular plural
  • bolborosește
  • bolborosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bolborosesc
(să)
  • bolborosesc
  • bolboroseam
  • bolborosii
  • bolborosisem
a II-a (tu)
  • bolborosești
(să)
  • bolborosești
  • bolboroseai
  • bolborosiși
  • bolborosiseși
a III-a (el, ea)
  • bolborosește
(să)
  • bolborosească
  • bolborosea
  • bolborosi
  • bolborosise
plural I (noi)
  • bolborosim
(să)
  • bolborosim
  • bolboroseam
  • bolborosirăm
  • bolborosiserăm
  • bolborosisem
a II-a (voi)
  • bolborosiți
(să)
  • bolborosiți
  • bolboroseați
  • bolborosirăți
  • bolborosiserăți
  • bolborosiseți
a III-a (ei, ele)
  • bolborosesc
(să)
  • bolborosească
  • bolboroseau
  • bolborosi
  • bolborosiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • borborosi
  • borborosire
  • borborosit
  • borborositu‑
  • borborosind
  • borborosindu‑
singular plural
  • borborosește
  • borborosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • borborosesc
(să)
  • borborosesc
  • borboroseam
  • borborosii
  • borborosisem
a II-a (tu)
  • borborosești
(să)
  • borborosești
  • borboroseai
  • borborosiși
  • borborosiseși
a III-a (el, ea)
  • borborosește
(să)
  • borborosească
  • borborosea
  • borborosi
  • borborosise
plural I (noi)
  • borborosim
(să)
  • borborosim
  • borboroseam
  • borborosirăm
  • borborosiserăm
  • borborosisem
a II-a (voi)
  • borborosiți
(să)
  • borborosiți
  • borboroseați
  • borborosirăți
  • borborosiserăți
  • borborosiseți
a III-a (ei, ele)
  • borborosesc
(să)
  • borborosească
  • borboroseau
  • borborosi
  • borborosiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bolborosire

etimologie:

  • vezi bolborosi
    surse: DEX '98 DEX '09

bolborosi borborosi

  • 1. intranzitiv tranzitiv A vorbi nedeslușit.
    exemple
    • Alexiu... bolborosea ceva cu glas scăzut. DUMITRIU, B. F. 69.
      surse: DLRLC
    • Soldatul... încercă în mai multe rînduri să spună ceva, bolborosi fără șir – și tăcu definitiv. SAHIA, N. 75.
      surse: DLRLC
    • Se sculă, bolborosi cuvinte încurcate de mulțumire. REBREANU, P. S. 127.
      surse: DLRLC
    • Ce bolborosește din gură? ALECSANDRI, T. 179.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A vorbi într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Bolborosește trei vorbe franțuzești, nu știe carte, abia poate iscăli, și brațul lui ține gîrbaciul stăpînirii asupra «prostimii». SADOVEANU, N. F. 47.
        surse: DLRLC
      • Boierii în divan bolboroseau graiuri străine. ODOBESCU, S. III 258.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre lichide) A scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gâlgâi 3 exemple
    exemple
    • O piatră se rostogoli în pîrău, undele bolborosiră. SADOVEANU, O. VI 11.
      surse: DLRLC
    • Apa se scufundă bolborosind, ca suptă de gura unei vîltori. VLAHUȚĂ, O. A. 407.
      surse: DLRLC
    • Capul de-a dura sărea, Sîngele bolborosea. ALECSANDRI, P. P. 89.
      surse: DLRLC

etimologie: