25 de definiții pentru bolborosi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOLBOROSI, bolborosesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi nedeslușit. ♦ A vorbi într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg). 2. Intranz. (Despre lichide) A gâlgâi, a scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. ♦ (Pop.) A chiorăi. – Formație onomatopeică.

BOLBOROSI, bolborosesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi nedeslușit. ♦ A vorbi într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg). 2. Intranz. (Despre lichide) A gâlgâi, a scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. ♦ (Pop.) A chiorăi. – Formație onomatopeică.

bolborosi [At: BĂRAC, T. 41/9 / V: borb-, -răsi, -bolo- / Pzi: ~sesc / E: fo] 1-2 vit A vorbi nedeslușit. 3-4 vit (Înv) A vorbi în somn. 5-6 vit (Înv) A bâlbâi. 7 vt (Înv) A vorbi într-o limbă străină. 8 vi (D. lichide) A gâlgâi. 9 vi (D. curcani) A scoate sunetul specific. 10 vi (Rar; d. rațe) A bălăci cu ciocul prin apă. 11 vi (Pop; d. mațe) A chiorăi. 12 vi (Pop) A mânca cu zgomot.

bolborosi vb. IV. 1 intr., tr. A vorbi încet și nedeslușit. Se sculă, bolborosi cuvinte încurcate de mulțumire (REBR.). ♦ A vorbi într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg). Boierii în divan bolboroseau graiuri străine (ODOB.). ◊ Expr. A bolborosi turcește v. turcește. 2 intr. (mai ales despre lichide) A produce un zgomot caracteristic ciocnirii de un obstacol, tîșnirii dintr-un orificiu sau în procesul de fierbere; a gîlgîi. Apa se scufundă bolborosind, ca suptă de gura unei vîltori (VLAH.). ♦ (pop.) A chiorăi. 3 intr. (despre curcani) A scoate sunete specifice. • prez.ind. -esc. și borborosi vb. IV. /form. expr.

BOLBOROSI, BORBOROSI (-osesc) vb. tr. și intr. 1 A produce un sgomot ca apa cînd clocotește într’un vîrtej sau ca ori-ce alt lichid care țîșnește printr’o deschizătură mică; a gîlgîi (vorb. de sînge): șuetele izvoarelor s’aud bolborosind ca niște glasuri pe sub pămînt (VLAH.): Aud Prutul borborosind Și apele greu huind (VOR.) 2 A face bulbuci, bășici (vorb. de ploaie) 3 Pr. anal. A vorbi iute și încurcat, a rosti vorbe fără înțeles sau într’un chip nedeslușit, a mormăi: ți se încleie limba în gură și începi a bolborosi turcește (CRG.) 3 Se zice despre cîntatul sau strigătul particular al curcanilor [bolboros].

BOLBOROSI, bolborosesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre oameni) A vorbi încet și nedeslușit (sub stăpînirea unei stări afective), a se exprima neinteligibil. Alexiu... bolborosea ceva cu glas scăzut. DUMITRIU, B. F. 69. Soldatul... încercă în mai multe rînduri să spună ceva, bolborosi fără șirși tăcu definitiv. SAHIA, N. 75. Se sculă, bolborosi cuvinte încurcate de mulțumire. REBREANU, P. S. 127. Ce bolborosește din gură? ALECSANDRI, T. 179. ♦ A rosti cuvinte într-o limbă străină (pe care ascultătorii n-o înțeleg). (Tranz.) Bolborosește trei vorbe franțuzești, nu știe carte, abia poate iscăli, și brațul lui ține girbaciu! stăphririi asupra «prostimii». SADOVEANU, N. F. 47. Boierii în divan bolboroseau graiuri străine. ODOBESCU, S. III 258. 2. (Despre lichide, în special despre apă și sînge) A produce un zgomot caracteristic cauzat de ciocnirea cu aerul sau cu alt obstacol. V. clipoci, gîlgîi. O piatră se rostogoli în pîrău, undele bolborosiră. SADOVEANU, O. VI 11. Apa se scufundă bolborosind, ca suptă de gura unei viitori. VLAHUȚĂ, O. A. 407. Capul de-a dura sărea, Sîngele bolborosea. ALECSANDRI, P. P. 89. – Variantă: borborosi (ȘEZ. IV 125) vb. IV.

BOLBOROSI, bolborosesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi încet și nedeslușit. ♦ A rosti cuvinte într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg). Bolboroseau graiuri străine (ODOBESCU). 2. Intranz. (Despre lichide) A produce un zgomot caracteristic la ciocnirea cu un obstacol sau în timpul fierberii. – Onomatopee.

A BOLBOROSI ~esc intranz. 1) A vorbi incoerent, încet și nedeslușit; a bodogăni; a bălmăji; a boscorodi. 2) A vorbi într-o limbă neînțeleasă de ascultători. 3) (despre lichide) A produce un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe; a gâlgâi. /Onomat.

bolborosì (borborosì) v. 1. a clocoti (de valuri); 2. a țișni, a ieși fierbând și făcând bășici (de apă, de sânge): capul de-a dura sărea, sângele bolborosea POP.; 3. a vorbi iute și încurcat: începi a bolborosi turcește, fără să știi bechiu măcar CR.; 4. a striga (de curcani). [V. bolbol].

bolbolosi v vz bolborosi

bolborăsi v vz bolborosi

borborosi v vz bolborosi

borborosi vb. IV. v. bolborosi.

BORBOROSI... 👉 BOLBOROSI...

BORBOROSI vb. IV v. bolborosi.

borbo(ro)sì v. V. bolborosi.

bolborosésc (est) și borb- (vest) v. intr. (imit. înrudit cu bg. bŭrbolĭy, bŭrborĭy, rus. bormotátĭ, vgr. borborýzo, precum și cu rom. a forfoti, a bîlbîi, a dîrdîi ș.a.). Bîlbîi, pronunț răŭ. Clocotesc, forfotesc (vorbind de apă în cazan, în rîŭ orĭ în mațe). – În Trans. borbosesc (sîrb. brobosati).

borborosésc și borboșésc V. bolborosesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bolborosi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bolborosesc, 3 sg. bolborosește, imperf. 1 bolboroseam; conj. prez. 1 sg. să bolborosesc, 3 să bolborosească

bolborosi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bolborosesc, imperf. 3 sg. bolborosea; conj. prez. 3 să bolborosească

bolborosi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bolborosesc, imperf. 3 sg. bolborosea; conj. prez. 3 sg. și pl. bolborosească

bolborosesc, -seam 1 imp., -sind ger.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOLBOROSI vb. 1. v. bombăni. 2. v. gâlgâi.

BOLBOROSI vb. 1. a bălmăji, a bîigui, a bîrîi, a bodogăni, a bombăni, a boscorodi, a gîngăvi, a îndruga, a îngăima, a îngîna, a mîrîi, a molfăi, a mormăi, a murmura, (pop.) a blodogori, a bufni, (reg.) a dondăni, a mogorogi, a mondăni, a mormoti, a morocăni, a slomni, a tolocăni, (Ban.) a pîtcăi, (prin Olt.) a șondoroi. (Ce tot ~ acolo?) 2. a gîlgîi. (Un lichid care ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bolborosi (bolborosesc, bolborosit), vb.1. A vorbi nedeslușit, a bîigui, a îngăima. – 2. A gîlgîi. – 3. (Despre curcani) A croncăni. – Var. borborosi, bolborăi, bolbora. Creație expresivă, bazată pe consonanța b-l-b (cf. bîlbîi, bobleț) și pe ritmul ternar, cf. bîc. Bol-bol apare ca imitație a croncănitului curcanului. Aceeași consonanță intervine la ngr. βορ-βορίζω „a gîlgîi”, alb. belbërë „a bîigui”, sb. brbositi, brboriti „a vorbi repezit”, rus. balabolitĭ „a vorbi fără șir” (cf. Berneker 69). Din rom. pare a proveni rut. borborosy „bodogăneală”. Der. bolboroseală, s. f. (zgomot făcut de ceva care bolborosește; gîlgîială); bolborositor, adj. (care bolborosește); bolborositură, s. f. (bolboroseală).

Intrare: bolborosi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bolborosi
  • bolborosire
  • bolborosit
  • bolborositu‑
  • bolborosind
  • bolborosindu‑
singular plural
  • bolborosește
  • bolborosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bolborosesc
(să)
  • bolborosesc
  • bolboroseam
  • bolborosii
  • bolborosisem
a II-a (tu)
  • bolborosești
(să)
  • bolborosești
  • bolboroseai
  • bolborosiși
  • bolborosiseși
a III-a (el, ea)
  • bolborosește
(să)
  • bolborosească
  • bolborosea
  • bolborosi
  • bolborosise
plural I (noi)
  • bolborosim
(să)
  • bolborosim
  • bolboroseam
  • bolborosirăm
  • bolborosiserăm
  • bolborosisem
a II-a (voi)
  • bolborosiți
(să)
  • bolborosiți
  • bolboroseați
  • bolborosirăți
  • bolborosiserăți
  • bolborosiseți
a III-a (ei, ele)
  • bolborosesc
(să)
  • bolborosească
  • bolboroseau
  • bolborosi
  • bolborosiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • borborosi
  • borborosire
  • borborosit
  • borborositu‑
  • borborosind
  • borborosindu‑
singular plural
  • borborosește
  • borborosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • borborosesc
(să)
  • borborosesc
  • borboroseam
  • borborosii
  • borborosisem
a II-a (tu)
  • borborosești
(să)
  • borborosești
  • borboroseai
  • borborosiși
  • borborosiseși
a III-a (el, ea)
  • borborosește
(să)
  • borborosească
  • borborosea
  • borborosi
  • borborosise
plural I (noi)
  • borborosim
(să)
  • borborosim
  • borboroseam
  • borborosirăm
  • borborosiserăm
  • borborosisem
a II-a (voi)
  • borborosiți
(să)
  • borborosiți
  • borboroseați
  • borborosirăți
  • borborosiserăți
  • borborosiseți
a III-a (ei, ele)
  • borborosesc
(să)
  • borborosească
  • borboroseau
  • borborosi
  • borborosiseră
bolborăsi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bolbolosi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bolborosi, bolborosescverb

  • 1. intranzitiv tranzitiv A vorbi nedeslușit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Alexiu... bolborosea ceva cu glas scăzut. DUMITRIU, B. F. 69. DLRLC
    • format_quote Soldatul... încercă în mai multe rînduri să spună ceva, bolborosi fără șir – și tăcu definitiv. SAHIA, N. 75. DLRLC
    • format_quote Se sculă, bolborosi cuvinte încurcate de mulțumire. REBREANU, P. S. 127. DLRLC
    • format_quote Ce bolborosește din gură? ALECSANDRI, T. 179. DLRLC
    • 1.1. A vorbi într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Bolborosește trei vorbe franțuzești, nu știe carte, abia poate iscăli, și brațul lui ține gîrbaciul stăpînirii asupra «prostimii». SADOVEANU, N. F. 47. DLRLC
      • format_quote Boierii în divan bolboroseau graiuri străine. ODOBESCU, S. III 258. DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre lichide) A scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: gâlgâi
    • format_quote O piatră se rostogoli în pîrău, undele bolborosiră. SADOVEANU, O. VI 11. DLRLC
    • format_quote Apa se scufundă bolborosind, ca suptă de gura unei vîltori. VLAHUȚĂ, O. A. 407. DLRLC
    • format_quote Capul de-a dura sărea, Sîngele bolborosea. ALECSANDRI, P. P. 89. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.