15 definiții pentru boscorodi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese. 2. Tranz. A face cuiva întruna observații; a mustra mereu pe cineva. 3. Tranz. (Pop.) A descânta, a vrăji. – Cf. ucr. božkorodity.

BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese. 2. Tranz. A face cuiva întruna observații; a mustra mereu pe cineva. 3. Tranz. (Pop.) A descânta, a vrăji. – Cf. ucr. božkorodity.

boscorodí [At: NEGRUZZI, S. I, 227 / Pzi: ~desc / E: ns cf ucr божкородити] 1-2 vti A bombăni. 3 vi (Îvp) A vrăji. 4 vt A descânta pe cineva. 5 vt A plictisi cu văicăreli sau flecăreală. 6 vt A face observații întruna. 7 vt A mustra. 8 vi A vorbi în șoaptă. 9 vt A spune ceva bolborosind. 10 vi (Îvr) A scotoci

BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. A vorbi (singur) spunînd vorbe neînțelese, a bolborosi; a îndruga. Turnau [făină] în ceaun, de-a dreptul din poală, boscorodind. CAMILAR, N. I 209. Mirați, au boscorodit turcii pe limba lor. STANCU, D. 11. Femeia boscorodea în tindă. REBREANU, R. II 62. ♦ (În superstiții) A descînta pronunțînd formule neînțelese; a vrăji. Țiganca... întinse cărțile. Apoi începu să boscorodească. SANDU-ALDEA, D. N. 193. Începe dracul a boscorodi din gură și a descînta. CREANGĂ, P. 58. ◊ Tranz. Cînd trecea cu mortul pe la poarta noastră, îl boscorodeam cu cimilitura: Chițigaie, gaie... CREANGĂ, A. 14. 2. Tranz. A mustra, a cicăli. La masă stătea lîngă mine și mă boscorodea mereu că nu mănînc. IBRĂILEANU, A. 27.

BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi (singur) spunînd vorbe neînțelese; a bolborosi. ♦ (În superstiții) A descînta, a vrăji. 2. Tranz.A mustra, a cicăli. – Onomatopee.

A BOSCORODÍ ~ésc 1. intranz. A vorbi încet și nedeslușit (ca pentru sine); a bodogăni; a bolborosi; a bombăni; a bălmăji. 2. tranz. (persoane) A deranja mereu, reproșând diferite lucruri; a cicăli; a morocăni. /cf. ucr. božkorodity

boscorodì v. Mold. 1. a descânta, a mormăi: boscorodind molifte NEGR.; 2. a scotoci: ce-mi boscorodești prin dulap? AL. [Compromis din bosco(ni) și blogodori, printr’o formă intermediară (blogo)rodi].

boscorodésc v. tr. și intr. (ung. boszorkánykodni, a fărmăca). Fam. Descînt, sfătuĭesc mult: nu mă maĭ boscorodi atîta! Bodogănesc, mormăi, spun mult și încet (descîntece, rugăciunĭ): a boscorodi un descîntec. Rar. Scotocesc, cotroboĭesc: a boscorodi pin dulapuri. – Și boroscodesc. V. fărmăcător, blogodoresc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

boscorodi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boscorodesc, imperf. 3 sg. boscorodea; conj. prez. 3 să boscorodească

boscorodí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boscorodésc, imperf. 3 sg. boscorodeá; conj. prez. 3 sg. și pl. boscorodeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOSCORODÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, descânta, face, fermeca, meni, plictisi, sâcâi, ursi, vrăji.

BOSCORODI vb. a bălmăji, a bîigui, a bîrîi, a bodogăni, a bolborosi, a bombăni, a gîngăvi, a îndruga, a îngăima, a îngîna, a mîrîi, a molfăi, a mormăi, a murmura, (pop.) a blodogori, a bufni, (reg.) a dondăni, a mogorogi, a mondăni, a mormoti, a morocăni, a slomni, a tolocăni, (Ban.) a pîtcăi, (prin Olt.) a șondoroi. (Ce tot ~ acolo?)

boscorodi vb. v. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. DESCÎNTA. FACE. FERMECA. MENI. PLICTISI. SÎCÎI. URSI. VRĂJI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

boscorodí (désc, -ít), vb.1. A face farmece. – 2. A bombăni, a bodogăni. Mag. boszorkányos „a face farmece” (Drăganu, Dacor., V, 322; Scriban). – Der. boscoroadă, s. f. (bombăneală); boscorodeală, s. f. (bombăneală). Rut. bozkoróditi care, după Bogrea, Dacor., IX, 795, este sursa cuvîntului rom., pare mai curînd că provine de la el.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

boscorodí, boscorodesc, vb. intranz. și tranz. – (reg.) 1. A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese. 2. A descânta, a vrăji, a face farmece: „Cum s-o-ntunecat, fata o boscorodit în șură” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 141). – Din magh. boszorkányos „a face farmece” (Drăganu, Scriban, DER); din ucr. božkorodity (Bogrea, DEX), dar „pare mai curând ca acesta să provină din română” (DER).

Intrare: boscorodi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • boscorodi
  • boscorodire
  • boscorodit
  • boscoroditu‑
  • boscorodind
  • boscorodindu‑
singular plural
  • boscorodește
  • boscorodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • boscorodesc
(să)
  • boscorodesc
  • boscorodeam
  • boscorodii
  • boscorodisem
a II-a (tu)
  • boscorodești
(să)
  • boscorodești
  • boscorodeai
  • boscorodiși
  • boscorodiseși
a III-a (el, ea)
  • boscorodește
(să)
  • boscorodească
  • boscorodea
  • boscorodi
  • boscorodise
plural I (noi)
  • boscorodim
(să)
  • boscorodim
  • boscorodeam
  • boscorodirăm
  • boscorodiserăm
  • boscorodisem
a II-a (voi)
  • boscorodiți
(să)
  • boscorodiți
  • boscorodeați
  • boscorodirăți
  • boscorodiserăți
  • boscorodiseți
a III-a (ei, ele)
  • boscorodesc
(să)
  • boscorodească
  • boscorodeau
  • boscorodi
  • boscorodiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boscorodi, boscorodescverb

  • 1. intranzitiv tranzitiv A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Turnau [făină] în ceaun, de-a dreptul din poală, boscorodind. CAMILAR, N. I 209. DLRLC
    • format_quote Mirați, au boscorodit turcii pe limba lor. STANCU, D. 11. DLRLC
    • format_quote Femeia boscorodea în tindă. REBREANU, R. II 62. DLRLC
  • 2. tranzitiv A face cuiva întruna observații; a mustra mereu pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La masă stătea lîngă mine și mă boscorodea mereu că nu mănînc. IBRĂILEANU, A. 27. DLRLC
  • 3. tranzitiv popular A descânta pronunțând formule neînțelese. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Țiganca... întinse cărțile. Apoi începu să boscorodească. SANDU-ALDEA, D. N. 193. DLRLC
    • format_quote Începe dracul a boscorodi din gură și a descînta. CREANGĂ, P. 58. DLRLC
    • format_quote Cînd trecea cu mortul pe la poarta noastră, îl boscorodeam cu cimilitura: Chițigaie, gaie... CREANGĂ, A. 14. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.