bolborosi vb. IV. 1 intr., tr. A vorbi încet și nedeslușit. Se sculă, bolborosi cuvinte încurcate de mulțumire (REBR.). ♦ A vorbi într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg). Boierii în divan bolboroseau graiuri străine (ODOB.). ◊ Expr. A bolborosi turcește v. turcește. 2 intr. (mai ales despre lichide) A produce un zgomot caracteristic ciocnirii de un obstacol, tîșnirii dintr-un orificiu sau în procesul de fierbere; a gîlgîi. Apa se scufundă bolborosind, ca suptă de gura unei vîltori (VLAH.). ♦ (pop.) A chiorăi. 3 intr. (despre curcani) A scoate sunete specifice. • prez.ind. -esc. și borborosi vb. IV. /form. expr.