10 intrări

69 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BAR3, baruri, s. n. 1. Local public în care consumatorii stau de obicei în picioare sau pe scaune înalte în fața unei tejghele; p. restr. tejghea la care se servesc băuturi. ♦ Dulap sau compartiment într-un dulap, în care se păstrează sticlele cu băuturi alcoolice (fine). 2. Local de noapte cu program muzical-distractiv; cabaret. – Din fr. bar.

BAR1, bari, s. m. Unitate de măsură tolerată a presiunii egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafață de 1 cm2. – Din fr. bar.

BAR2, baruri, s. n. (La unele jocuri de copii) Spațiu, loc de odihnă și de refugiu dinainte stabilit de jucători (la „ulii și porumbeii”, „leapșa” etc.) – Et. nec.

bar2 sn [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 92 / Pl: ~uri / E: fr, eg bar] 1-2 (Spațiu separat dintr-un) local în care se servesc băuturi alcoolice, cafea etc. în care consumatorii stau, de obicei, în picioare sau pe scaune înalte în fața unei tejghele. 3 (Pre) Tejghea (înaltă) acoperită cu marmură, metal etc. unde se servesc băuturi (preparate pe loc). 4-5 (Compartiment într-un) dulap în care se țin sticlele cu băuturi alcoolice (fine) și pahare. 4 Local (luxos) de noapte cu program muzical-distractiv.

bar4 av [At: VAIDA / E: ns cf barim1] (Reg) Barem2.

bar3 sm [At: LTR / Pl: ~i / E: fr bar] Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii.

bar1 sn [At: PAMFILE, J. II, 295 / Pl: ~uri / E: fr barres] (Pop; lujp) 1 Hotarul marcat de o linie pe pământ, de unde copiii aruncă pietre sau ichiuri. 2 Linia de fund la jocul de oină. 3 (Îe) A lua -ul A bate mingea dincolo de bar (2). 4-5 (Spațiu sau) loc de odihnă și de refugiu stabilit de jucători. 6 Joc de alergare pentru copiii împărțiți în două tabere.

bar3 s.n. (pop.) 1 (la unele jocuri de copii) Spațiu, loc de odihnă și de refugiu dinainte stabilit de jucători. 2 Linia de fund la jocul de oină. • pl. -uri. /etimol. nec.

bar1 s.m. (fiz.) Unitate de măsură a presiunii atmosferice, egală cu un milion de barii. • pl. -i. /<fr. bar; cf. gr. βαρ „greutate”.

bar2 s.n. 1 Local în care se vînd băuturi alcoolice, cafea etc. și în care consumatorii sînt serviți stînd în picioare sau pe scaune înalte, în fața unei tejghele sau pe scaune la mese. ◇ Bar-cafea = bar în care se bea cafea; café-bar. Bar-discotecă = bar cu specific de discotecă; disco-bar. 2 Restr. Tejghea (special amenajată) în localurile publice sau în casele cu arhitectură modernă, la care se prepară și se servesc băuturi. 3 Dulap sau compartiment într-un dulap de sufragerie în care se păstrează sticlele cu băuturi alcoolice (fine). 4 Local de noapte cu program muzical-distractiv; cabaret, night-club. • pl. -uri. /<fr., engl. bar.

*BAR1 (pl. baruri) sn. Localul unde se vînd băuturi care se consumă stînd în picioare sau șezînd pe niște scaune înalte de jur împrejurul tejghelei [fr. < engl.].

*BAR2 (pl. baruri) sn. Joc de alergare în care jucătorii sînt împărțiți în două tabere și unde fiecare tabără caută să facă prizonieri din tabăra potrivnică (🖼 354) [fr. barres].

BAR1, bari, s. m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii. – Din fr. bar.

BAR3, baruri, s. n. 1. Local în care se vând băuturi alcoolice, cafea etc. și în care consumatorii stau de obicei în picioare sau pe scaune înalte în fața unei tejghele; p. restr. tejghea la care se servesc băuturi. ♦ Dulap sau compartiment într-un dulap, în care se țin sticlele cu băuturi alcoolice (fine). 2. Local de petrecere, cu băuturi, dans, program de varietăți etc.; cabaret. – Din fr. bar.

BAR2, baruri, s. n. (La unele jocuri de copii) Spațiu, loc de odihnă și de refugiu dinainte stabilit de jucători (la „ulii și porumbeii”, „leapșa” etc.) – et. nec.

BAR, baruri, s. n. 1. Local public (sau despărțitură într-un local) unde consumatorii sînt serviți stînd în picioare sau pe scaune speciale, în fața unei mese înalte în formă de tejghea. 2. (În țările capitaliste, în trecut și la noi) Local luxos de petrecere, unde se desfășoară programe de muzică, dans etc.; cabaret. De cînd ești în banda noastră, ești în fiecare seară la teatru, la restaurant, la bar. CAMIL PETRESCU, T. II 92.

BAR, baruri, s. n. 1. Local public unde consumatorii sînt serviți stînd în picioare sau pe scaune speciale, în fața unei mese înalte, în formă de tejghea; (prin restricție) tejghea în localurile publice, la care se servesc băuturi. 2. Local luxos de petrecere; cabaret. – Fr. bar.

-BAR Element secund de compunere savantă cu semnificația „greu”, „greutate”, „presiune”. [< fr. -bare].

BAR s.n. 1. Local public în care consumatorii sunt serviți stînd în picioare sau pe scaune speciale, în fața unor mese înalte în formă de tejghea. ♦ Tejghea, masă (avînd uneori o instalație specială) într-un restaurant, într-o bodegă etc., la care se servesc și se prepară băuturile. ♦ Mobilă, separată sau montată în interior, într-o casă, în care se așază băuturi, pahare, tutun și prăjituri. 2. Local de lux unde se petrece, cu muzică, dans etc.; cabaret. [Pl. -ruri. / < engl., fr. bar].

BAR s.m. Unitate de măsură a presiunii, reprezentînd presiunea exercitată de o forță de o megadină pe o suprafață de 1 cm2. [< fr. bar].

BAR1 s. n. 1. local public în care consumatorii sunt serviți stând în picioare sau pe scaune înalte, în fața unei tejghele. ◊ tejghea (specială) într-un restaurant etc., la care se servesc și se prepară băuturile. ◊ mobilă, separată sau montată într-un interior, într-o casă, în care se așază băuturi, pahare, tutun și prăjituri. 2. cabaret. (

BAR1 ~i m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice, egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafață de un centimetru pătrat. /<fr., engl. bar

BAR2 ~uri n. 1) Local public, unde consumatorii stau în picioare sau așezați pe niște scaune înalte în fața tejghelei. 2) Local luxos de noapte cu program muzical-distractiv; cabaret. 3) Dulap special sau compartiment al unui dulap, unde se păstrează sticle cu băuturi alcoolice. /<fr. bar

Bar n. 1. numele turcesc al orașului Antivari; 2. oraș în Podolia cu 12.000 loc., unde nobilii poloni se confederară la 1768 în contra influenței ruse în Polonia; 3. (Ducatul de), veche provincie franceză, azi departamentul Meuzei.

*2) bar n., pl. urĭ (fr. d. engl. bar). Debit de băuturĭ spĭrtoase în care se bea stînd în picioare saŭ pe niște scăunele înalte.

*1) bar n., pl. urĭ (fr. barres, pl. d. barre, bară. V. baroŭ). Joc băiețesc în care două tabere staŭ față’n față, ĭar unu ĭese din rînd, și adversaru trebuĭe să-l atingă cu mîna și, astfel, să-l facă captiv (Tabăra care are maĭ mulțĭ captivĭ cîștigă).

BÂR interj. Cuvânt cu care se îndeamnă sau se gonesc oile. – Onomatopee.

BÂR interj. Cuvânt cu care se îndeamnă sau se gonesc oile. – Onomatopee.

SNACK-BAR, snack-baruri, s. n. Mic restaurant deschis permanent în hoteluri, în gări etc. unde se servesc aperitive, gustări etc. [Pr.: snecbar] – Cuv. engl.

bâr i [At: ALECSANDRI, T. 613 / V: -ea, -cabâr, ~t / E: fo] 1 Cuvânt cu care se îndeamnă, se cheamă sau se gonesc oile. 2 Exclamație reflexă a persoanei cuprinsă de frig. 3 Exclamație exprimând greață sau dezgust (de o mâncare). 4 (Rar) Cuvânt care imită sunetul tobei.

snack-bar sn [At: DEX / P: snec-bar / Pl: ~uri / E: eg snack-bar] Mic restaurant deschis permanent în hoteluri, în gări etc., unde se servesc aperitive, gustări etc.

bîr interj. (adesea cu repet. lui „r”) 1 Cuvînt cu care se îndeamnă sau se gonesc oile. 2 Exclamație reflexă a unei persoane înfrigurate. Brrr... da frig îi! (ALECS.). 3 Exclamație de dezgust. Brr... ce urît miroase! 4 Cuvînt ce imită sunetul tobei. Talpa iadului face repede o darabană... și începe a o bate ca de război: brr... brr... (CR.). • și brr interj. /onomat.

SNACK-BAR s. n. Mic restaurant deschis permanent în hoteluri, în gări etc. unde se servesc aperitive, gustări etc. [Pr.: snec-bar] – Cuv. engl.

BÎR interj. Strigăt cu care ciobanul îndeamnă sau alungă oile. ◊ (Adesea ca refren în poezia populară) Frunză verde peliniță, Bîr, oiță, bîr, Dragă mi-e oaia plăviță, Bîr, oiță, bîr. ALECSANDRI, T. II 613.

BÎR interj. Cuvînt cu care ciobanul îndeamnă sau alungă oile. – Onomatopee.

SNACK-BAR s.n. (Rar) Restaurant unde se servește masa imediat la orice oră. [Pron. snec-bar. / < engl. snack-bar].

BARO-, BARI-, -bar(ă) elem. „Greutate, presiune”; „grav”. (din fr. baro- / bary-, -bare, cf. gr. baros, barys)

SNACK-BAR SNEC-BAR/ s. n. local unde se servesc mâncăruri ușoare, consumate adesea în picioare la un gheridon sau o tejghea; bufet expres. (< engl. snack-bar)

bar-cafenea s. n. Bar în care se bea cafea ◊ Barul-cafenea [...] a fost desființat. Acum unitatea desface specialități de bombonerie și băuturi pentru acasă.” I.B. 5 VI 72 p. 2 (din bar + cafenea)

bar-discote s. n. Bar cu specific de discotecă ◊ „Anul acesta complexul vine cu noutăți: un camping cu 13 căsuțe cochete suspendate pe stâlpi, un bar-discotecă, al cărui program a debutat sâmbătă cu muzică excelentă, stereofonică și cu orgă de lumini.” I.B. 9 VII 73 p. 3 (din bar + discotecă, după fr. bar-discothèque; DMC 1968)

bufet-bar s. n. Bufet la care se servesc băuturi ◊ „O altă noutate: bufetul-bar modern amenajat pe un vagon întreg (autorapidul «Săgeata» de pe linia București-Eforie Sud) și bufetul-bar instalat pe o jumătate de vagon (la acceleratul București-Timișoara)” R.l. 8 IX 67 p. 1. ◊ „Clădirea autogării «Grivița» cuprinde și un bufet-bar pentru răcoritoare și gustări.” R.l. 17 XI 75 p. 3; v. și Sc. 14 I 71 p. 5 (din bufet + bar; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 326)

lacto-bar s. n. Local de consum public cu specific lactat ◊ „În săptămânile care urmează, alte bufete vor fi amenajate în unități lacto-bar și cofetării, iar un bufet «Expres» cu autoservire va fi lărgit cu o secție «Gospodina».” Sc. 15 VI 74 p. 2 (din lacto- + bar; DEX-S)

pati-bar s. n. (com.) Bar cu specific de patiserie ◊ „Aprecierile sunt întru totul valabile și în cazul pati-barurilor aparținând întreprinderilor de panificație.” I.B. 17 III 76 p. 4 (din pati[serie] + bar; DEX-S)

snack(-bar) s. n. (anglicism) Bufet expres ◊ „Într-un snack-bar din New York au năvălit ieri noapte trei tineri înarmați.” R.l. 9 X 74 p. 6. ◊ „În corpul «B», cumpărătorii vor avea la dispoziție, foarte curând, un restaurant, cofetărie, un snack-bar.Sc. 14 XII 75 p. 3. ◊ „În 23 săptămâni dăm drumul și la snack în timpul zilei.” R.l. 27 X 92 p. 6; v. și braca, shop [pron. snec-bar] (din engl. snack-bar; cf. fr. snack-bar; DN3, DEX-S)

student-club(-bar) s. n. 1968 Club (bar) al studenților v. club-bar (din student + club [+bar]; M. Avram în SCL 3/72 p. 289293)

BÂR interj. (se folosește pentru a îndemna oile la mers). /Onomat.

SNACK-BAR [pr.: snec-bar] ~uri n. Local unde se servesc imediat gustări și băuturi. /Cuv. engl.

bâr! int. strigătul ciobanului când chiamă oile, ca să nu apuce pe un alt drum sau să fugă: bâr, oiță, bâr! numele unei hore țărănești. [Onomatopee].

bîr interj. cu care cĭobanu mînă oile (Și litv. búr-búr, interj. de chemat oile; alb. berr, oaĭe, it. Romagna berr, berbece, ș.a.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bar2 (unitate de măsură) s. m., pl. bari; simb. bar (20 bar)

bar1 (local) s. n., pl. baruri

bar1 (unitate de măsură) s. m., pl. bari

bar2 (local, spațiu la un joc) s. n., pl. baruri

bar (local, spațiu la un joc) s. n., pl. baruri

bar (unitate de măsură) s. m., pl. bari

bâr interj.

snack-bar (engl.) [pron. snekbar] s. n., pl. snack-baruri [pron. snekbaruri]

snack-bar (angl.) [pron. snecbar] s. n., pl. snack-baruri

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bîr interj.1. Strigăt cu care ciobanii își adună și conduc turmele. – 2. Indică o senzație de frig intens. Creație expresivă; pentru diferitele sale sensuri, cf. Pușcariu, Dacor., I, 84-6. Cu prima accepție, rr bilabial se folosește în mai multe limbi, cf. sp. arre; la al doilea, însăși vibrația imită tremuratul. Cf. și Philippide, II, 700. Dat fiind caracterul evident expresiv, pare curioasă încercarea lui Densusianu, GS, I, 58, de a explica acest cuvînt prin iraniană (cf. Rosetti, II, 111). Der. bîrîiac, s. m. (miel); bîrîi, vb. (a striga oile; a vorbi împiedicat, a mormăi; a trosni). Ultimul uz (cf. Sadoveanu, au bîrîit ca un tunet alte potîrnichi) pare o greșeală datorită confuziei cu pîrîi. Var. a bărăi, care apare în unele dicționare, ar putea fi o ortografie greșită.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BAR-, v. BARO-.~estezie (v. -estezie), s. f., sensibilitate a țesuturilor organice la variațiile de presiune.

-BAR „greutate, presiune”. ◊ gr. baros „greutate” > fr. -bare, engl. -bar, germ. id. > rom. -bar.

BAR-AVION, bar amenajat într-un avion dezafectat circulației aeriene.

formă-bar (< germ. Barform), formă de lied*, cultivată în Minnesang și Meistersang, cu schema AA’B. Primele două secțiuni se numesc Stollen iar cea de-a treia Abgesang. F. cu repriză* iau naștere prin repetarea uneia sau a celor două Stollen. F. muzicală wagneriană (v. operă). A. Lorenz consideră că Preludiul la Tristan și Isolda este concepută în f.

bâr, interj. Cuvânt cu care se îndeamnă oile. – Cuv. autohton (Philippide, Rosetti, Brâncuș, Vraciu); onomatopee (DER, MDA).

bâr, interj. – Cuvânt cu care se îndeamnă oile. ♦ (onom.) Bârla, Bărle, Bârle, Bârlea, Bârlea, Bârlean, nume de familie (312 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Onomatopee (DER, Șăineanu, DLRM, MDA). Cuvânt autohton (Philippide, Rosetti, Brâncuș, Vraciu).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BÎR. cf. exclamația bîrr. 1. Bîr, Florica act. 2. Bîra (Dm; C Ștef; Paș; 17 B I 152). 3. Bîră și Băra, 1690 (Has); Ion Duran zis Bîra din Băicoi, 1830 (Acte Sc). 4. Bîre boier (13 – 15 B 131). 5. Bîran s. 6. Bîreș (16 B III 211). 7. Bîrul (13-15 B 195). 8. + -lea: v. Bîrlă.

Intrare: Bar
nume propriu (I3)
  • Bar
Intrare: bar (adv.)
bar5 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • bar
Intrare: bar (local)
bar1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bar
  • barul
  • baru‑
plural
  • baruri
  • barurile
genitiv-dativ singular
  • bar
  • barului
plural
  • baruri
  • barurilor
vocativ singular
plural
Intrare: bar (pref.)
prefix (I7-P)
  • bar
Intrare: bar (spațiu)
bar1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bar
  • barul
  • baru‑
plural
  • baruri
  • barurile
genitiv-dativ singular
  • bar
  • barului
plural
  • baruri
  • barurilor
vocativ singular
plural
Intrare: bar (suf.)
sufix (I7-S)
  • bar
Intrare: bar (u.m.)
bar2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bar
  • barul
  • baru‑
plural
  • bari
  • barii
genitiv-dativ singular
  • bar
  • barului
plural
  • bari
  • barilor
vocativ singular
plural
Intrare: bâr
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • bâr
bârea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bârt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bârcabâr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Bâr
nume propriu (I3)
  • Bâr
Intrare: snack-bar
snack-bar substantiv neutru
  • pronunție: snecbar
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • snack-bar
  • snack-barul
  • snack-baru‑
plural
  • snack-baruri
  • snack-barurile
genitiv-dativ singular
  • snack-bar
  • snack-barului
plural
  • snack-baruri
  • snack-barurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bar, barurisubstantiv neutru

  • 1. Local public în care consumatorii stau de obicei în picioare sau pe scaune înalte în fața unei tejghele. DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. prin restricție Tejghea la care se servesc băuturi. DEX '09 DN
    • 1.2. Dulap sau compartiment într-un dulap, în care se păstrează sticlele cu băuturi alcoolice (fine). DEX '09 DN
  • 2. Local de noapte cu program muzical-distractiv. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: cabaret
    • format_quote De cînd ești în banda noastră, ești în fiecare seară la teatru, la restaurant, la bar. CAMIL PETRESCU, T. II 92. DLRLC
etimologie:

bar, barurisubstantiv neutru

  • 1. (La unele jocuri de copii) Spațiu, loc de odihnă și de refugiu dinainte stabilit de jucători (la „ulii și porumbeii”, „leapșa” etc.). DEX '09 DEX '98
etimologie:

barelement de compunere, sufix

  • 1. Element secund de compunere savantă cu semnificația „greu”, „greutate”, „presiune”. DN
etimologie:

bar, barisubstantiv masculin

  • 1. Unitate de măsură tolerată a presiunii egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafață de 1 cm2. DEX '09 DN
etimologie:

bârinterjecție

  • 1. Cuvânt cu care se îndeamnă sau se gonesc oile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote (Adesea ca refren în poezia populară) Frunză verde peliniță, Bîr, oiță, bîr, Dragă mi-e oaia plăviță, Bîr, oiță, bîr. ALECSANDRI, T. II 613. DLRLC
etimologie:

snack-bar, snack-barurisubstantiv neutru

  • 1. Mic restaurant deschis permanent în hoteluri, în gări etc. unde se servesc aperitive, gustări etc. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic