3 intrări

24 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

BÁNIȚĂ, banițe, s. f. Veche unitate de măsură de capacitate pentru cereale, a cărei valoare a variat (în provinciile românești) în jurul a 21-34 l; dublă (1) ♦ Vas special (făcut din doage) care are această capacitate. – Din bg. banica.

BÁNIȚĂ, banițe, s. f. Unitate de măsură de capacitate pentru cereale, a cărei valoare a variat (în provinciile românești) în jurul a 21-34 l; dublă (1). ♦ Vas special (făcut din doage) care are această capacitate. – Din bg. banica.

BĂNÍ, bănesc, vb. IV. 1. Tranz. A învesti pe cineva cu titlul de ban2. 2. Intranz. A exercita funcția de ban2. – Din ban2.

BÁNIȚĂ, banițe, s. f. Vas făcut de obicei din doage și servind ca măsură de capacitate) mai ales pentru cereale. Banița cuprinde aproximativ 20 de litri. ◊ (Adesea ca termen de comparație pentru un cap mare) Numai uitîndu-se cineva la capul lui [al leului] cel cît banița și la coama aia... zbârlită, ar fi înghețat de frică. ISPIRESCU, L. 17. ♦ Conținutul unui asemenea vas. Le-a dat cîte o baniță [de grîne]... și i-a trecut cu cîte două la condică. PAS, L. I 21. Aveam la dispoziția noastră o baniță de făină de păpușoi, un căuș de fasole și o traistă de nuci. VLAHUȚĂ, O. A. II 86.

BÁNIȚĂ, banițe, s. f. Unitate de măsură de capacitate, pentru cereale, egală cu circa douăzeci de ocale. ♦ Vas special (făcut din doage) care are această capacitate. ♦ Conținutul unui asemenea vas. – Comp. bg. banica.

bániță s. f., g.-d. art. bániței; pl. bánițe

bániță s. f., g.-d. art. bániței; pl. bánițe

băní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bănésc, imperf. 3 sg. băneá; conj. prez. 3 sg. și pl. băneáscă

bániță sf [At: I. IONESCU, C. 163/11 / Pl: ~țe, (rar) -ți / E: bg бaникa] 1 Unitate de măsură pentru cereale, a cărei valoare a variat (în provinciile românești) între 21-34 l Si: dublu-decalitru, (pop) dublă, măsură, (reg) dimirlie, ferdelă, sinică. 2 Conținutul unei banițe (2). 3 Unitatea de măsură împreună cu conținutul. 4 Vas special (din doage) care are capacitatea unei banițe (1). 5 Conținutul unei banițe (3). 6 Vasul împreună cu conținutul. 7 (Pfm; îe) A avea capul cât ~ța A avea un cap mare. 8 (Îae) A avea dureri de cap. 9 (Fig; îae) A fi mahmur (după o petrecere). 10 (Reg; îe) A da ~ța și a scoate cu ciurul (sau cu lingura) A da mulți bani împrumut și a-i primi foarte greu înapoi. 11 (Reg; îe) ~ța cu care dai, cu aceea primești După faptă și răsplată.

bănít6, a [At: MDA ms / Pl: ~iți, -e / E: băni3] 1 Necăjit de insistențele cuiva. 2 Care se căiește.

bănít1 sn [At:MDA ms /Pl:-uri / E: băni1] 1-9 Bănire1 (1-9).

bănít3 sn [At:MDA ms / Pl: ~uri / E:băni3] 1-2 Bănire3 (1-2). 3 Căință.

bănít2 sn [At: MDA ms /Pl: ~uri / E: băni1 ]1-3 Bănire2 (1-3).

bănít4, a [At: MDA ms/ Pl: ~iți,-e / E: băni1] 1-3 Făcut ban1 (1-3). 4-6 Condus de un ban1 (1-3).

bănít5, a [At:MDA ms /Pl:-iți, -e / E: băni2] (Înv) 1 Fabricat2. 2 Cheltuit2.

BÁNIȚĂ s. dublu-decalitru, (pop.) dublă, (reg.) mierță, (Mold. și Bucov.) dimerlie, (Transilv. și Olt.) ferdelă, (prin Ban.) măsură, (prin Olt.) sinice, (Mold. și Bucov.) stamboală.

baníță (bánițe), s. f. – Unitate veche de măsură de capacitate pentru cereale, de valoare diferită după epoci și regiuni, dar în general egală cu 20 ocale (adică 0,215 hl în Mold., 0,339 hl în Munt.). De la introducerea sistemului metric, se numește de obicei astfel măsura de 20 litri, pentru cereale. Sl. banja „baie, vas rotund”, cu dim. banica, de unde bg. banica „vas, vapor” (Cihac; DAR). Semantismul rom., care nu apare în sl., se explică prin forma curentă a vasului care servește ca măsură.

BÁNIȚĂ ~e f. 1) înv. Unitate de măsură cu capacitatea între 20 și 30 l, folosită la măsurarea cerealelor; dimerlie. 2) Vas din doage, având o asemenea capacitate. * Cu ~a foarte mult. [G.-D. baniței] /<bulg. banica

băní, bănésc, vb. IV (înv.) 1. a trata cu cineva. 2. a sâcâi, a face mizerii cuiva.

baniță f. măsură veche de capacitate pentru lucruri uscate: făină, grâu, orz, etc. (40 oca sau 67193). [Rut. BANIȚÁ, cadă, de unde vas pântecos în formă de cadă].

Intrare: baniță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular baniță banița
plural banițe banițele
genitiv-dativ singular banițe baniței
plural banițe banițelor
vocativ singular
plural
Intrare: bănit
bănit
adjectiv (A2) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bănit bănitul băni bănita
plural băniți băniții bănite bănitele
genitiv-dativ singular bănit bănitului bănite bănitei
plural băniți băniților bănite bănitelor
vocativ singular
plural
Intrare: Bănița
Bănița
substantiv propriu (SPF001S) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Bănița
plural
genitiv-dativ singular Băniței
plural
vocativ singular
plural