19 definiții pentru dimerlie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIMERLIE, dimerlii, s. f. (Reg.) Baniță (pentru cereale). [Var.: dimirlie s. f.] – Cf. tc. demirli „de fier”.

DIMERLIE, dimerlii, s. f. (Reg.) Baniță (pentru cereale). [Var.: dimirlie s. f.] – Cf. tc. demirli „de fier”.

dimerlie sf [At: LET. III, 221/4 / V: ~mir~, dem~, derm~ / Pl: ~ii / E: ns cf tc demirli] (Mol; Mun) Baniță.

DIMERLIE, dimerlii, s. f. (Munt., Mold.) Veche măsură de capacitate pentru cereale (de 34 de litri în Muntenia și de 21 de litri și jumătate în Moldova); baniță, mierță. Căta din ochi calul cel urît și slab, care trebuia să întinerească după ce va mînca obișnuita dimerlie de jar. SADOVEANU, P. 33. Se suie iute în pod și scoboară de acolo... vreo două dimerlii de păsat. CREANGĂ, P. 5. Să mi-i durezi un snop de flori cît o dimerlie. ALECSANDRI, T. 181. – Variantă: dimirlie (PĂSCULESCU, L. P. 32, TEODORESCU, P. P. 676) s. f.

DIMERLIE ~i f. înv. Unitate de măsură a capacității, cu valoare variind între 20 și 30 kg, folosită la măsurarea cerealelor; baniță. [Art. dimirlia; G.-D. dimirliei; Sil. -li-e] /cf. turc. demirli

dimerlie f. Mold. baniță: dimerlia scutura, harabale încărca POP. [Turc. DEMIRLI, lit. vas garnisit cu fier].

DIMIRLIE s. f. v. dimerlie.

demerlíe, dimerlíe și dimirlíe f. (turc. demirli și rlú, ferecat, d. demir, fer; sîrb. dimirli, de fer. Cp. cu acov și ferie). Mold. Baniță (21,5 l). Munt. (dimirlie și ghimirlie). Jumătate de baniță. – În sec. 18, demerlia mod. avea 19 oca (Iorga, Negoț., 230). V. ghemerlie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dimerlie (reg.) s. f., art. dimerlia, g.-d. art. dimerliei; pl. dimerlii, art. dimerliile (desp. -li-i-)

dimerlie (reg.) s. f., art. dimerlia, g.-d. art. dimerliei; pl. dimerlii, art. dimerliile

dimerlie s. f., art. dimerlia, g.-d. art. dimerliei; pl. dimerlii, art. dimerliile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DIMERLIE s. v. baniță, dublu-decalitru.

dimerlie s. v. BANIȚĂ. DUBLU-DECALITRU.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dimerlie (dimerlii), s. f. – Măsură de capacitate pentru cereale, baniță (21,5 l). – Var. dimirlie, ghimirlie, ghimirliu. Tc. dimerli „de fier” (Șeineanu, II, 157; Bogrea, Dacor., I, 276; Tiktin; Candrea), deoarece în trecut erau măsuri de fier sau de tablă.

Intrare: dimerlie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dimerlie
  • dimerlia
plural
  • dimerlii
  • dimerliile
genitiv-dativ singular
  • dimerlii
  • dimerliei
plural
  • dimerlii
  • dimerliilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dimirlie
  • dimirlia
plural
  • dimirlii
  • dimirliile
genitiv-dativ singular
  • dimirlii
  • dimirliei
plural
  • dimirlii
  • dimirliilor
vocativ singular
plural
demerlie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dimerlie, dimerliisubstantiv feminin

  • 1. regional Baniță (pentru cereale). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Căta din ochi calul cel urît și slab, care trebuia să întinerească după ce va mînca obișnuita dimerlie de jar. SADOVEANU, P. 33. DLRLC
    • format_quote Se suie iute în pod și scoboară de acolo... vreo două dimerlii de păsat. CREANGĂ, P. 5. DLRLC
    • format_quote Să mi-i durezi un snop de flori cît o dimerlie. ALECSANDRI, T. 181. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.