13 definiții pentru băciui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. 2. Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Baci + suf. -ui.

BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. 2. Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Baci + suf. -ui.

băciui vt [At: ANON. CAR. / Pzi: ~esc / E: baci1 + -ui] (Îvr) 1 A prepara brânzeturi Si: a jintui. 2 (Reg; pan) A lucra încet de tot, fără spor Si: a mocăi. 3 (Reg; d. copii) A plescăi. 4 (Fig) A zăbovi. 5 (Fig) A se opri des la o casă. 6 (Fig) A stărui într-una pe lângă cineva, pentru ceva. 7 (Fig) A apela mereu la cineva, într-o afacere. 8 (Pgn) A locui.

băciuí vb. IV. intr. (reg.) 1 A prepara brînzeturi; (reg.) a băci. 2 Fig. A întîrzia mult într-un loc (izolat). ◆ A se opri des la o casă. 3 Fig. A stărui mereu pe lîngă cineva, pentru ceva. • prez.ind. -iesc. /baci + -ui.

BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) 1. A prepara brînzeturi. 2. Fig. A zăbovi, a sta mult într-un loc.

BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brînzeturi. 2. Fig. A întîrzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Din baci.

A BĂCIUÍ ~iésc intranz. 1) A fi baci. 2) rar A se afla timp îndelungat într-un loc izolat. /baci + suf. ~ui

băcĭuĭésc v. intr. (d. bacĭ). Trăĭesc ca bacĭ. Sălășluĭesc, hălăduĭesc: anĭ de zile băcĭuĭră în Suceava Poloniĭ (Iorga, Ist. Arm. Rom., 1, 75).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

băciui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băciuiesc, imperf. 3 sg. băciuia; conj. prez. 3 să băciuiască

băciuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băciuiésc, imperf. 3 sg. băciuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. băciuiáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂCIUÍ vb. v. domicilia, fi, întârzia, locui, sta, ședea, zăbovi.

băciui vb. v. DOMICILIA. FI. ÎNTÎRZIA. LOCUI. STA. ȘEDEA. ZĂBOVI.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

băciui, băciuiesc, v. t. a aresta.

Intrare: băciui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băciui
  • băciuire
  • băciuit
  • băciuitu‑
  • băciuind
  • băciuindu‑
singular plural
  • băciuiește
  • băciuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băciuiesc
(să)
  • băciuiesc
  • băciuiam
  • băciuii
  • băciuisem
a II-a (tu)
  • băciuiești
(să)
  • băciuiești
  • băciuiai
  • băciuiși
  • băciuiseși
a III-a (el, ea)
  • băciuiește
(să)
  • băciuiască
  • băciuia
  • băciui
  • băciuise
plural I (noi)
  • băciuim
(să)
  • băciuim
  • băciuiam
  • băciuirăm
  • băciuiserăm
  • băciuisem
a II-a (voi)
  • băciuiți
(să)
  • băciuiți
  • băciuiați
  • băciuirăți
  • băciuiserăți
  • băciuiseți
a III-a (ei, ele)
  • băciuiesc
(să)
  • băciuiască
  • băciuiau
  • băciui
  • băciuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băciui, băciuiescverb

regional
  • 1. A prepara brânzeturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. figurat A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Baci + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.