2 intrări

31 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ASASINA, asasinez, vb. I. Tranz. A omorî pe cineva cu premeditare. ♦ Fig. (Fam.) A plictisi, a enerva, a obosi pe cineva cu insistențele. – Din fr. assassiner.

ASASINA, asasinez, vb. I. Tranz. A omorî pe cineva cu premeditare. ♦ Fig. (Fam.) A plictisi, a enerva, a obosi pe cineva cu insistențele. – Din fr. assassiner.

asasina vt [At: DA ms / Pzi: ~nez / E: fr assiner] 1 A omorî pe cineva cu premeditare. 2 (Fig) A plictisi și a enerva pe cineva cu insistențele.

*ASASINA (-inez) vb. tr. 1 A omorî cu premeditare, stînd la pîndă 2 fig.: mă asasinează cu privirea ei 3 fig. A plictisi mereu pe cineva cu un lucru: asasinează cu lectura scrierilor lui [fr. < it.].

ASASINA, asasinez, vb. I. Tranz. (Cu privire la oameni) A omorî mișelește, a ucide. Soții Rosenberg au fost torturați și asasinați tocmai pentru că au apărat prin atitudinea lor demnă principiile democrației, ale păcii, ale adevărului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 351, 6/3.

ASASINA, asasinez, vb. I. Tranz. A omorî mișelește și cu premeditare; a ucide. ♦ Fig. (Fam.) A plictisi, a enerva cu insistențele. – Fr. assassiner.

ASASINA vb. I. tr. A comite un asasinat; a ucide. ♦ (Fig.; fam.) A plictisi în cel mai înalt grad (cu insistențele). [< fr. assassiner, it. assassinare].

ASASINA vb. tr. 1. a comite un asasinat. 2. (fam.) a plictisi în cel mai înalt grad (cu insistențele). (< fr. assassiner)

A ASASINA ~ez tranz. A ucide printr-un asasinat. /<fr. assassiner

asasinà v. 1. a ucide cu precugetare și prin surprindere (ca tâlharii); 2. fig. a importuna foarte.

ASASIN, -Ă, asasini, -e, s. m. și f. 1. Persoană care omoară premeditat pe cineva; ucigaș. 2. (La m. pl.) Sectă musulmană șiită cu caracter secret care a acționat în sec. XI-XIII pe teritoriul actualelor state Iran, Siria și Liban. – Din fr. assassin.

asasin, ~ă smf [At: BĂRAC, A. 4 / V: (înv) ~sen / Pl: ~i, ~e / E: fr assassin] Persoană care omoară premeditat pe cineva.

*ASASIN, -I (pl. -ine) adj. sm. f. 1 Care asasinează, omorîtor, ucigaș: un doctor ~ 2 fig.: priviri ~e [fr. < it.].

ASASIN, -Ă, asasini, -e, s. m., s. f. Persoană care omoară premeditat pe cineva; ucigaș. – Din fr. assassin.

ASASIN, -Ă, asasini, -e, s. m. și f. Persoană care a omorît mișelește pe cineva, ucigaș; p. ext. persoană care îndeamnă la acțiuni criminale. ◊ (Adjectival) Pornire asasină.

ASASIN, -Ă, asasini, -e, s. m. și f. Persoană care omoară mișelește și premeditat pe cineva; ucigaș. – Fr. assassin.

ASASIN, -Ă s.m. și f. Cel care a înfăptuit un asasinat; ucigaș, criminal. [< fr. assassin, it. assassino < ar. hașșașin – băutor de hașiș].

ASASIN, -Ă s. m. f. cel care comite un asasinat; ucigaș. (< fr. assassin, it. assassino)

ASASIN ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care săvârșește un asasinat; ucigaș; criminal. /<fr. assassin

*asasín, -ă s. (fr. assassin, d. it. asassino, care vine d. ar. hašâšî, pl. d. hašiš, consumator de hașiș; sp. asesino. Pe la 1090 s’a pornit din Persia o sectă musulmană de fanaticĭ numițĭ și ismailițĭ, care se îmbătaŭ cu hașiș și, în timpu cruciatelor, ucideaŭ oamenĭ pe stradă). Ucigaș mișel. Adj. Un cuțit asasin.

*asasinéz v. tr. (fr. assassiner). Ucid mișelește. Fig. Iron. Plictisesc cu vorba.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

asasina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. asasinez, 3 asasinea; conj. prez. 1 sg. să asasinez, 3 să asasineze

asasina (a ~) vb., ind. prez. 3 asasinea

asasina vb., ind. prez. 3 sg. și pl. asasinea

asasi s. f., g.-d. art. asasinei; pl. asasine

asasi s. f., g.-d. art. asasinei; pl. asasine

asasi s. f., g.-d. art. asasinei; pl. asasine

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ASASINA vb. a omorî, a suprima, a ucide, (rar) a masacra, (înv. și pop.) a prăpădi, a sfîrși, (pop.) a dovedi, a găti, a răpune, (înv. și reg.) a pieri, a pustii, a sparge, a stinge, (reg.) a mătrăși, a prăda, (Mold.) a stropși, (înv.) a cumpli, a pierde, a săvîrși, a seca, a strica, (înv. și pop. fig.) a muta, (fam. fig.) a achita, a curăța, a lichida, (arg.) a mierli.

ASASIN s., adj. criminal, omorîtor, ucigaș, (livr.) homicid, (rar) omucigaș, ucigător, (înv.) criminalist, omucid, războinic, șugubăț. (~ a fost prins.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ASASÍN -Ă, (< fr.) s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană care săvîrșește un asasinat; ucigaș. 2. (La m. pl.) Sectă musulmană șiită organizată sub forma unei societăți secrete ai cărei membri au acționat pe terit. actualelor state Iran, Siria și Liban (sec. 11-13). Întemeiată de Hasan ibn as-Sabbah, care a pus stăpînire (în 1090) pe cetatea Alamut (din M-ții Erbuz), devenită cartier general, extinzîndu-și apoi autoritatea, prin teroare și asasinate politice, asupra unui larg terit. din NV Iranului. Suprimați de mongoli (în Iran, 1256) și de mameluci (în Siria și Liban, 1272).

Intrare: asasina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • asasina
  • asasinare
  • asasinat
  • asasinatu‑
  • asasinând
  • asasinându‑
singular plural
  • asasinea
  • asasinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • asasinez
(să)
  • asasinez
  • asasinam
  • asasinai
  • asasinasem
a II-a (tu)
  • asasinezi
(să)
  • asasinezi
  • asasinai
  • asasinași
  • asasinaseși
a III-a (el, ea)
  • asasinea
(să)
  • asasineze
  • asasina
  • asasină
  • asasinase
plural I (noi)
  • asasinăm
(să)
  • asasinăm
  • asasinam
  • asasinarăm
  • asasinaserăm
  • asasinasem
a II-a (voi)
  • asasinați
(să)
  • asasinați
  • asasinați
  • asasinarăți
  • asasinaserăți
  • asasinaseți
a III-a (ei, ele)
  • asasinea
(să)
  • asasineze
  • asasinau
  • asasina
  • asasinaseră
Intrare: asasină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asasi
  • asasina
plural
  • asasine
  • asasinele
genitiv-dativ singular
  • asasine
  • asasinei
plural
  • asasine
  • asasinelor
vocativ singular
  • asasi
  • asasino
plural
  • asasinelor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

asasina, asasinezverb

  • 1. A omorî pe cineva cu premeditare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Soții Rosenberg au fost torturați și asasinați tocmai pentru că au apărat prin atitudinea lor demnă principiile democrației, ale păcii, ale adevărului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 351, 6/3. DLRLC
etimologie:

asasin, asasinisubstantiv masculin
asasi, asasinesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care omoară premeditat pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. prin extensiune Persoană care îndeamnă la acțiuni criminale. DLRLC
  • 2. masculin (la) plural Sectă musulmană șiită cu caracter secret care a acționat în secolele XI-XIII pe teritoriul actualelor state Iran, Siria și Liban. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.