2 intrări

33 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

apreciere sf [At: MAIORESCU, CR. I, 297 / V: (nob) ~ciare, (înv) ~eție~, ~ețiare / E: aprecia] 1 Prețuire. 2 Considerare. 3 Analiză. 4 Judecare. 5 Judecată. 6 Părere. 7 (Îe) A face ~ri A emite anumite păreri asupra unei valori.

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei. ◊ Expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască și să hotărască singur (într-o problemă). [Pr.: -ci-e-] – V. aprecia.

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei. ◊ Expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască și să hotărască singur (într-o problemă). [Pr.: -ci-e-] – V. aprecia.

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei. 1. Prețuire, stimă. Partidul și guvernul dau o înaltă apreciere muncii rodnice pe care o duc cu modestie și abnegație zecile de mii de învățători, răspîndiți pe tot întinsul țării noastre. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 605. 2. Părere exprimată asupra valorii sau calității unei persoane sau a unui lucru; considerare, judecată, analiză. Probabil că lui îi era indiferentă aprecierea mea. SADOVEANU, N. F. 54. Vă mai trimit o poezie, pe care o supun aprecierii d-voastră. VLAHUȚĂ, O. A. 431. Natura psihică a lui Eminescu a dat prilej multor aprecieri greșite asupra poetului. IONESCU-RION, C. 65. ◊ Expr. A face aprecieri = a formula, a emite anumite păreri asupra valorilor sau calităților unei persoane sau ale unui lucru. Nu știu ce aprecieri a făcut și despre ce aprecieri a putut vorbi Cîrloman. SADOVEANU, N. F. 158. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a supune (ceva) părerii, judecății sau opiniei cuiva. Las la aprecierea d-voastră faptele acestui om. – Pronunțat: -ci-e-.

APRECIÉRE, aprecieri, s. f. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei; prețuire, stimă; considerare, judecată, analiză. ◊ Expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a supune (ceva) judecății sau opiniei cuiva. [Pr.: -ci-e-].

APRECIÉRE s.f. Prețuire, stimă; considerare, judecată, analiză; apreciație. ◊ A lăsa la aprecierea cuiva = a supune (ceva) judecății sau opiniei cuiva. [Var. apreciare s.f. / < aprecia].

APRECIÉRE s. f. acțiunea de a aprecia; prețuire, stimă; considerare, judecată, analiză. (< aprecia)

aprecia vtr [At: MAIORESCU, CR. I, 9 / P: ~ci-a / V: (înv) ~eția / Pzi: ~ciez / E: fr apprécier, lat appretiare] 1-2 A-și da seama de valoarea (morală) a (unui lucru sau a) unei persoane. 3 A prețui la justa valoare. 4 (Pex) A avea o bună idee despre cineva, a-l prețui, a-l admira, a-l stima. 5 A evalua. 6 A-și da părerea Si: a socoti, a conchide.

apreciare sf vz apreciere

aprețiare sf vz apreciere

aprețiere sf vz apreciere

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a-] – Din fr. apprécier.

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a] – Din fr. apprécier.

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina o valoare materială exprimînd-o în bani, a-i atribui un preț; a evalua. Experții au apreciat valoarea motorului la suma de cinci mii de lei. 2. (Cu privire la ființe sau lucruri) A prețui la justa valoare; a stima. Acea scriere a lui Bălcescu [«Puterea armată la Romîni»] a fost foarte apreciată de cititorii dup-atunci și a avut chiar onorurile unei edițiuni separate, tipărită tot în tipografia lui Kogălniceanu. GHICA, S. A. 142. 3. A socoti, a conchide. Adunarea generală apreciază că activitatea biroului a fost satisfăcătoare. – Pronunțat: -ci-a.

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina în bani o valoare materială; a evalua. ♦ A prețui (la justa valoare) pe cineva sau ceva. 2. A socoti, a conchide. [Pr.: -ci-a] – Fr. apprécier.

APRECIÁ vb. I. tr. 1. A prețui, a evalua (în bani etc.). ♦ A prețui, a stima (pe cineva). 2. A socoti, a crede, a conchide. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. [< fr. apprécier, cf. lat. appretiare < ad – la, pretium – preț].

APRECIÁRE s.f. v. apreciere.

APRECIÁ vb. tr. 1. a stabili valoarea, a evalua, a estima. ◊ a prețui, a stima (pe cineva). 2. a socoti, a considera (că). (< fr. apprécier, lat. appretiare)

A APRECIÁ ~éz tranz. 1) (bunuri destinate vânzării) A examina cantitativ și calitativ, determinând prețul sau valoarea; a prețui; a estima; a evalua. 2) (persoane) A trata cu considerație (pentru anumite calități, merite); a prețui. 3) A prețui printr-o judecată favorabilă; a considera; a socoti. [Sil. a-pre-ci-a] /<fr. apprécier

aprețià v. 1. a prețui; 2. fig. a judeca despre valoarea unui lucru.

arată toate definițiile

Intrare: apreciere
apreciere substantiv feminin
  • silabație: a-pre-ci-e-re
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apreciere
  • aprecierea
plural
  • aprecieri
  • aprecierile
genitiv-dativ singular
  • aprecieri
  • aprecierii
plural
  • aprecieri
  • aprecierilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apreciare
  • apreciarea
plural
  • aprecieri
  • aprecierile
genitiv-dativ singular
  • aprecieri
  • aprecierii
plural
  • aprecieri
  • aprecierilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aprețiere
  • aprețierea
plural
  • aprețieri
  • aprețierile
genitiv-dativ singular
  • aprețieri
  • aprețierii
plural
  • aprețieri
  • aprețierilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aprețiare
  • aprețiarea
plural
  • aprețieri
  • aprețierile
genitiv-dativ singular
  • aprețieri
  • aprețierii
plural
  • aprețieri
  • aprețierilor
vocativ singular
plural
Intrare: aprecia
  • silabație: a-pre-ci-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aprecia
  • apreciere
  • apreciat
  • apreciatu‑
  • apreciind
  • apreciindu‑
singular plural
  • aprecia
  • apreciați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apreciez
(să)
  • apreciez
  • apreciam
  • apreciai
  • apreciasem
a II-a (tu)
  • apreciezi
(să)
  • apreciezi
  • apreciai
  • apreciași
  • apreciaseși
a III-a (el, ea)
  • aprecia
(să)
  • aprecieze
  • aprecia
  • aprecie
  • apreciase
plural I (noi)
  • apreciem
(să)
  • apreciem
  • apreciam
  • apreciarăm
  • apreciaserăm
  • apreciasem
a II-a (voi)
  • apreciați
(să)
  • apreciați
  • apreciați
  • apreciarăți
  • apreciaserăți
  • apreciaseți
a III-a (ei, ele)
  • aprecia
(să)
  • aprecieze
  • apreciau
  • aprecia
  • apreciaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

apreciere apreciare aprețiare aprețiere

  • 1. Acțiunea de a aprecia și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: apreciație
    • exemple
      • Partidul și guvernul dau o înaltă apreciere muncii rodnice pe care o duc cu modestie și abnegație zecile de mii de învățători, răspîndiți pe tot întinsul țării noastre. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 605.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Părere exprimată asupra valorii sau calității unei persoane sau a unui lucru.
      exemple
      • Probabil că lui îi era indiferentă aprecierea mea. SADOVEANU, N. F. 54.
        surse: DLRLC
      • Vă mai trimit o poezie, pe care o supun aprecierii d-voastră. VLAHUȚĂ, O. A. 431.
        surse: DLRLC
      • Natura psihică a lui Eminescu a dat prilej multor aprecieri greșite asupra poetului. IONESCU-RION, C. 65.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie A face aprecieri = a formula, a emite anumite păreri asupra valorilor sau calităților unei persoane sau ale unui lucru.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Nu știu ce aprecieri a făcut și despre ce aprecieri a putut vorbi Cîrloman. SADOVEANU, N. F. 158.
          surse: DLRLC
      • 1.2.2. expresie A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască și să hotărască singur (într-o problemă).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
        exemple
        • Las la aprecierea dumneavoastră faptele acestui om.
          surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi aprecia
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

aprecia

  • 1. A determina prețul, valoarea unui bun.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: estima evalua prețui un exemplu
    exemple
    • Experții au apreciat valoarea motorului la suma de cinci mii de lei.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: aprețui prețui stima un exemplu
      exemple
      • Acea scriere a lui Bălcescu [«Puterea armată la Români»] a fost foarte apreciată de cititorii dup-atunci și a avut chiar onorurile unei edițiuni separate, tipărită tot în tipografia lui Kogălniceanu. GHICA, S. A. 142.
        surse: DLRLC
  • 2. A socoti, a considera (că)...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: conchide considera crede socoti un exemplu
    exemple
    • Adunarea generală apreciază că activitatea biroului a fost satisfăcătoare.
      surse: DLRLC

etimologie: